BNS: Politicienii ignoră criza energetică, pe care acum vor să o subvenţioneze din bani publici

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Parlamentarii se comportă ca agenţi constatatori şi bagă mâna adânc în buzunarele contribuabililor, venind cu o nouă schemă de ajutor de stat. Nota de plată riscă să fie suportată, direct sau indirect, tot de cetăţeni. Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (…) în Consiliul Economic şi Social (CES) au avizat nefavorabil propunerea legislativă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea temporară a preţului energiei electrice pentru întreprinderile din sectoarele energo-intensive expuse comerţului internaţional (B551). (…) proiectul tratează efectele unei pieţe energetice speculative, fără să clarifice cauzele preţurilor ridicate şi fără să ofere garanţii că intervenţia propusă va aduce o reducere reală şi durabilă a preţurilor din piaţă. De peste un an, BNS avertizează public asupra problemelor din sectorul energetic. Acum ni se propune să plătim pentru efectele unei crize ale cărei cauze nu au fost lămurite”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, în iulie 2025, după reliberalizarea pieţei energiei, BNS a dat publicităţii un studiu amănunţit asupra pieţei de energie şi a semnalat o multitudine de comportamente speculative, precum şi erori de politică publică care cereau intervenţia imediată a Guvernului, ANRE şi Protecţiei consumatorului, astfel încât creşterea preţurilor la energie să fie domolită.

„În locul unor răspunsuri concrete, am primit tăcere. Pe 18 august 2026, BNS a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui României, atrăgând atenţia asupra Legii nr. 171/2026, care vizează, printre altele, achiziţia de către Rezervele statului de gaze naturale la un preţ mult supraevaluat, cu dublu impact: asupra viitoarelor preţuri la gaze naturale pe piaţa românească şi asupra preţului la energie electrică pentru acei producători care utilizează gazul natural ca materie primă în procesul tehnologic. BNS a solicitat organizarea unei dezbateri la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru analizarea implicaţiilor acestei decizii asupra securităţii energetice a României. Apelul nostru a rămas fără răspuns”, precizează organizaţia sindicală.

Totodată, sindicaliştii susţin că, pe 31 august 2026, au solicitat public convocarea de urgenţă a conducerii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru a explica întârzierile în autorizarea unor noi capacităţi de producţie şi stocare a energiei electrice, însă apelul nu a primit un răspuns public care să clarifice problemele semnalate.

De asemenea, pe data de 8 septembrie 2026, BNS a cerut constituirea de urgenţă a unei comisii parlamentare de anchetă în domeniul energiei şi gazelor, pentru a analiza impactul preţurilor ridicate asupra populaţiei şi companiilor, precum şi modul de formare a preţurilor pe piaţă.

„România dispune de resurse energetice diversificate şi de capacităţi importante de producţie, inclusiv hidroenergie, energie nucleară şi energie regenerabilă. Cu toate acestea, disponibilitatea energiei la momentul şi în locul în care este necesară rămâne esenţială pentru funcţionarea pieţei. Capacităţile de stocare sunt indispensabile pentru valorificarea energiei regenerabile, echilibrarea sistemului şi gestionarea diferenţelor dintre producţie şi consum. Fără infrastructură suficientă, energia produsă în anumite intervale nu poate fi utilizată eficient pentru acoperirea cererii din alte momente. În opinia BNS, prioritatea trebuie să fie accelerarea investiţiilor în producţie, reţele şi stocare, eliminarea blocajelor administrative şi asigurarea unui cadru de reglementare predictibil. Nu putem construi o politică energetică pe termen lung din subvenţie în subvenţie. O schemă temporară de sprijin nu ţine locul investiţiilor şi nu garantează reducerea costurilor pentru economie şi populaţie”, notează sindicatul.

În viziunea reprezentanţilor BNS, schema propusă prevede sprijin pentru reducerea temporară a costului energiei electrice pentru anumite întreprinderi energo-intensive, dar o astfel de intervenţie, dacă nu este însoţită de garanţii şi mecanisme eficiente de control, poate diminua presiunea exercitată de beneficiari asupra furnizorilor pentru obţinerea unor preţuri competitive. „Banii publici nu trebuie să devină o plasă de siguranţă pentru preţuri pe care autorităţile nu au reuşit să le explice şi să le corecteze”, au transmis liderii sindicali.

Aceştia sunt de părere că adoptarea unei scheme de ajutor înainte de clarificarea acestor aspecte riscă să transforme o măsură temporară într-un răspuns financiar la o problemă care necesită, în primul rând, transparenţă şi responsabilitate instituţională.

„Datele invocate de BNS indică un preţ mediu de referinţă pe piaţa spot din România de 108,16 euro/MWh în 2025, nivel care, potrivit comparaţiei prezentate de organizaţie, depăşeşte valorile înregistrate în Franţa (62,4 euro/MWh) şi Germania (95,5 euro/MWh). Aceste diferenţe justifică o analiză riguroasă a factorilor care determină preţurile, inclusiv a structurii pieţei, a interconexiunilor, a disponibilităţii producţiei, a costurilor de echilibrare şi a condiţiilor de tranzacţionare. Ele nu demonstrează, de unele singure, existenţa unor practici speculative, dar fac cu atât mai necesară o explicaţie transparentă din partea autorităţilor competente. În acelaşi timp, problema nu se opreşte la marile întreprinderi energo-intensive. Preţul energiei influenţează costurile de producţie, preţurile bunurilor şi serviciilor, competitivitatea companiilor şi puterea de cumpărare a populaţiei. În timp ce unele companii ar putea beneficia de compensarea unei părţi din costuri, gospodăriile şi micile întreprinderi nu dispun de aceeaşi capacitate de negociere şi nici de acces automat la un mecanism comparabil de sprijin”, consideră BNS.

În acest context, organizaţia sindicală precizează că nu acceptă ca dezbaterea despre energie să fie redusă la întrebarea „Cine primeşte subvenţii şi din ce buget sunt plătite?”, ci la probleme ce vizează costul mare al energiei, funcţionarea eficientă a pieţei şi cine răspunde pentru lipsa unor soluţii structurale.