Doar 30% dintre pacienţii care suferă un AVC beneficiează de recuperare în secţiile de neurologie – ALIA

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ultimii ani, România a făcut paşi importanţi în dezvoltarea tratamentului acut al AVC, inclusiv prin extinderea accesului la tromboliză intravenoasă şi trombectomie mecanică. Aceste intervenţii pot salva vieţi şi pot reduce dizabilitatea atunci când sunt administrate rapid, în centre specializate. Însă tratamentul nu se încheie odată cu stabilizarea pacientului şi externarea din spital. Pentru mulţi supravieţuitori, recuperarea este un proces de durată, care presupune servicii coordonate, continuitatea îngrijirii şi sprijin pentru reintegrarea în familie, în comunitate şi în viaţa profesională.

Doar 30% dintre pacienţii cu AVC beneficiază de recuperare în secţiile de neurologie, conform Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare 2025-2030, iar acoperirea serviciilor de reabilitare după AVC este insuficientă şi limitată geografic

Potrivit documentului, traseul pacienţilor cu AVC relevă faptul că doar o proporţie foarte mică dintre aceştia beneficiază de servicii de reabilitare în cadrul secţiilor de neurologie, aproximativ 30%, conform estimărilor centrelor care furnizează astfel de servicii. Şi asta în ciuda faptului că recuperarea trebuie să înceapă cât mai repede după apariţia AVC.

Strategia Naţională include obiective concrete pentru dezvoltarea reabilitării cardiovasculare şi cerebrovasculare în România. Astfel, până în 2030 se urmăreşte includerea a peste 90% dintre pacienţii eligibili cu AVC în programe de neuroabilitare. De asemenea, documentul prevede ca 20% dintre aceşti pacienţi să poată fi transferaţi direct către servicii de reabilitare.

ALIA subliniază că aceste cifre reprezintă ţinte asumate pentru anul 2030, nu date privind accesul actual. Tocmai de aceea, monitorizarea accesului efectiv şi publicarea periodică a datelor sunt esenţiale pentru evaluarea progresului. Documentul descrie „acoperirea serviciilor de reabilitare după AVC drept insuficientă şi limitată geografic, în special la oraşele mari şi centrele universitare.”

Recuperarea trebuie să fie accesibilă, continuă şi adaptată pacientului

După un AVC, recuperarea poate include kinetoterapie, terapie ocupaţională, logopedie, evaluare neuropsihologică, sprijin pentru sănătatea mintală şi intervenţii menite să faciliteze reluarea activităţilor cotidiene. Nevoile diferă de la un pacient la altul, iar planul de recuperare trebuie stabilit în funcţie de deficitele existente, obiectivele individuale şi evoluţia fiecărei persoane.

Mesajul ALIA de Ziua Mondială de Conştientizare a AVC

„Accesul la recuperare nu ar trebui să depindă de posibilităţile financiare ale familiei, de judeţul în care locuieşte pacientul sau de capacitatea acestuia de a identifica singur serviciile disponibile. În tratamentul AVC, fiecare minut contează, iar dezvoltarea serviciilor de tratament acut din România reprezintă un progres important. Dar salvarea vieţii este doar primul pas. Pentru pacient şi familie, adevărata provocare continuă după externare, când începe drumul recuperării. Sunt pacienţi care aşteaptă şi 4-5 luni pentru a prinde un loc într-o secţie de recuperare. Avem nevoie de servicii de neuroreabilitare accesibile, de continuitate între spital şi comunitate şi de finanţare care să răspundă nevoilor reale. Strategia naţională stabileşte obiective ambiţioase pentru 2030. Acum este esenţial să urmărim transparent implementarea lor şi să ne asigurăm că pacientul este ascultat şi implicat în deciziile care îl privesc. Este nevoie de o legătură funcţională între spital, serviciile de reabilitare, medicina de familie şi serviciile comunitare, astfel încât pacientul să nu fie lăsat să navigheze singur într-un sistem fragmentat.”, declară Liliana Curea, preşedinta ALIA – Asociaţia pentru Lupta Împotriva AVC.

De Ziua Mondială a AVC, ALIA încurajează informarea cu privire la semnele de alarmă ale unui accident vascular cerebral: Asimetrie facială, Vorbire incoerentă, Căderea unui braţ (imposibilitatea de a mişca o mână sau un picior ori ambele membre de pe aceeaşi parte) şi apelarea imediată a serviciului 112 la apariţia acestora. Recunoaşterea rapidă a simptomelor şi accesul la tratament de urgenţă pot face diferenţa. Pentru cei care au trecut printr-un AVC, accesul la recuperare şi sprijin pe termen lung trebuie să facă parte din acelaşi parcurs de îngrijire.

ALIA susţine persoanele afectate de accident vascular cerebral şi familiile acestora, promovează informarea şi prevenţia şi militează pentru îmbunătăţirea accesului la tratament, recuperare şi servicii de sprijin după AVC.