ABA Crişuri investeşte peste 650 de milioane de lei în lucrări hidrotehnice şi combaterea secetei

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Am venit astăzi să prezint o parte dintre proiectele noastre, cele din Bihor, având în vedere că ABA Crişuri îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, în şase judeţe. Suntem acea direcţie din ţară care, actualmente – oricum va părea o laudă totul -, dar fără să exagerez, în prezent, gestionăm aproximativ 85-90% din totalul proiectelor europene derulate la nivel naţional în domeniu. Este rezultatul eforturilor depuse de-a lungul timpului pentru a atrage cât mai multe finanţări în această zonă”, a declarat joi directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor, în şedinţa Colegiului Prefectural.

Pe lângă programele consacrate, precum PNRR, a spus acesta, echipa ABA Crişuri a reuşit să acceseze direct, din Oradea, finanţări din diverse surse, atât naţionale, cât şi europene, prin proiecte dezvoltate la Bruxelles, Viena şi în alte centre europene, în care participă fie în calitate de lideri, fie de parteneri, fără a trece prin Ministerul Mediului sau prin administraţia naţională.

Potrivit acestuia, valoarea cumulată a proiectelor şi investiţiilor se ridică la 658,7 milioane de lei, cu TVA, echivalentul a aproximativ 130,7 milioane de euro.

Portofoliul cuprinde 14 proiecte finanţate prin programe europene precum INTERREG VI-A România-Ungaria, Horizon Europe, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), FSUE şi altele. Un procent de 45% sunt proiecte finalizate, alte 45%, în curs de implementare, 9%, în curs de finanţare şi 1%, depuse spre finanţare.

Având în vedere proximitatea graniţei cu Ungaria, printre proiectele europene derulate de ABA Crişuri se numără iniţiative de cooperare româno-ungară pentru îmbunătăţirea managementului apei şi reducerea riscurilor hidrologice. Proiectul dedicat bazinelor Barcău şi Crişul Repede, cu un buget de 1,9 milioane de euro şi termen până în septembrie 2027, prevede lucrări pentru controlul debitelor, prevenirea inundaţiilor şi eficientizarea stocării şi distribuţiei apei.

Proiectul WATER ENERGY, cu un buget de peste un milion de euro, analizează utilizarea energiei regenerabile din apa subterană în bazinul Crişurilor, inclusiv prin studii şi foraje în zonele Oradea şi Ineu.

De asemenea, prin proiectul european DALIA, ABA Crişuri va instala trei sisteme de captare a deşeurilor din plastic pe râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, în zonele Hodoş, Girişu de Criş şi Zerind, pentru reducerea poluării apelor.

Printre investiţiile finalizate de ABA Crişuri se numără lucrările de punere în siguranţă a acumulărilor Leşu şi Sălard, în valoare de aproximativ 144 de milioane de lei, respectiv 22,14 milioane de lei. De asemenea, a fost reabilitat coronamentul digurilor de apărare, pe 200 de km, investiţie de 84,62 milioane de lei, care include infrastructură pentru trasee cicloturistice.

Alte lucrări au vizat reprofilarea şi îndepărtarea obstacolelor din Canalul Colector, Valea Ierul Îngust şi Valea Salcia, cu investiţii de peste 40 de milioane de lei cumulat.

Totodată, instituţia a modernizat mai multe sedii de exploatare prin instalarea de echipamente pentru producerea energiei regenerabile, în cadrul unui proiect de aproximativ 3,92 milioane de lei. Majoritatea investiţiilor au fost finanţate prin PNRR, Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene şi din surse proprii.

ABA Crişuri pregăteşte noi proiecte pentru refacerea ecosistemelor acvatice, conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea energiei verzi. Printre acestea se numără restaurarea a circa 166 de hectare de zone umede în bazinul râului Ier, în zona Andrid, printr-o investiţie estimată la 6,81 milioane de euro, şi refacerea habitatelor de pe Crişul Repede, în aval de Oradea până la graniţa cu Ungaria, proiect evaluat la peste 6 milioane de euro.

Instituţia intenţionează şi să instaleze panouri fotovoltaice cu sisteme de stocare a energiei la şase sedii din Bihor, investiţia fiind estimată la 2,99 milioane de lei.

Alte iniţiative vizează prognozarea fenomenelor de îngheţ pe cursurile de apă, prin proiectul DANICE, acceptat spre finanţare şi aflat înaintea semnării contractului, precum şi conservarea reptilelor şi amfibienilor prin proiectul CreaLIFE, care prevede reabilitarea şi crearea unor zone umede pe aproximativ 13 hectare. Acesta din urmă se află în etapa de evaluare.