Guvernul de la Roma taie mii de posturi din învățământ în contextul crizei demografice

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Declinul demografic este real, este o problemă foarte serioasă. Dar nu poate fi folosit ca scuză pentru a slăbi şi mai mult sistemul public de educaţie”, a declarat luni Mario Rusconi, din cadrul asociaţiei Anp a directorilor de şcoli, pentru cotidianul La Repubblica.

Proiectul de buget aprobat de guvern săptămâna trecută prevede o reducere cu 4.925 a numărului de posturi didactice şi cu 2.049 a celor nedidactice, începând cu anul şcolar 2027-2028.

De asemenea, proiectul introduce un plafon de 75% de înlocuire a personalului care se pensionează, ceea ce, conform estimărilor Guvernului, ar urma să aducă economii de 336 de milioane de euro în 2027-2028.

Măsurile se adaugă tăierilor anterioare din legea bugetului pe 2025, care a redus numărul personalului didactic cu 5.660 de posturi începând cu 2025-2026, şi cu 2.174 pentru personalul nedidactic începând din 2026-2027.

Italia se confruntă cu una din cele mai grave crize demografice din Europa, cu repercursiuni inevitabile asupra populaţiei şcolare. Numărul elevilor din clasele primare şi secundare a scăzut de la 8,4 milioane în 2017-2018 la 7,7 milioane în 2024-2025, potrivit datelor oficiale.

„Declinul efectivelor şcolare ar trebui să reprezinte o oportunitate de a reduce dimensiunea claselor şi de a îmbunătăţi calitatea educaţiei. În schimb, tăierile de posturi continuă, ceea ce agravează dificultăţile unui sistem deja împovărat de locuri de muncă precare”, a declarat sindicatul UIL.

Guvernul de dreapta condus de premierul Giorgia Meloni dispune de o marjă redusă pentru cheltuieli suplimentare din cauza constrângerilor impuse de plafoanele UE privind deficitul bugetar, precum şi de creşterea considerabilă a costurilor la energie, care pun presiune pe o economie cu creştere lentă şi au dus inflaţia la 5,6% în luna octombrie.

Guvernul, care se pregăteşte pentru alegerile de anul viitor, se confruntă, de asemenea, cu proteste de stradă generate de criza costului vieţii şi care, în unele cazuri, au degenerat în violenţe şi au fost impulsionate, parţial, de elevi şi studenţi care cer investiţii suplimentare în şcoli şi universităţi.