ANAF: Mai puţin de jumătate din prejudiciul stabilit de sentinţele judecătoreşti, în 2014, este recuperabil

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În perioada analizată s-au primit spre executare silită un număr total de 2.140 sentinţe/hotărâri judecătoreşti pronunţate în cauze penale. Valoarea totală a prejudiciului stabilit prin acestea este de 1.985,07 milioane lei”, se precizează în comunicat.

Potrivit ANAF, din totalul de 2.140 sentinţe sau hotărâri judecătoreşti comunicate în cursul anului 2014, un număr de 31 de hotărâri cu o valoare a prejudiciului de 549,2 milioane de lei (circa 130 milioane de euro) provin din dosare penale instrumentate de către Direcţia Naţională Anticorupţie /DNA/.

„Deşi organele fiscale teritoriale au întreprins toate formele legale de executare silită impuse de legislaţia în vigoare, recuperarea prejudiciului stabilit pentru situaţiile prezentate mai sus este extrem de dificilă şi influenţează decisiv gradul de recuperare redus al acestuia. Astfel, volumul sumelor recuperabile prin executare silită (exclusiv valoarea prejudiciilor aferente stărilor de insolvenţă, insolvabilitate, inexistentă de bunuri sau venituri urmăribile, formalităţilor legale de partaj/ieşire din indiviziune aflate în curs) se reduce de la 1,98 miliarde de lei la 922,45 milioane de lei, ceea ce reprezintă 46,4% din valoarea totală a prejudiciului de recuperat comunicat. Diferenţa de 53,6% constituie, în fapt, un prejudiciu nerecuperabil similar arieratelor nerecuperabile”, se subliniază în comunicatul ANAF.

Conform documentului, cauzele principale care conduc la un grad mic de recuperare a creanţelor provenite din sentinţe penale transmise spre recuperare ANAF sunt, printre altele: întârzieri semnificative în transmiterea către organele fiscale teritoriale a hotărârilor penale rămase definitive spre recuperare; existenţa unor perioade mari de timp între momentul emiterii unei sentinţe penale de către prima instanţă de judecată şi momentul rămânerii definitive şi executorii a acesteia, perioada în care, în multe cazuri, inculpaţii înstrăinează bunurile din patrimoniu, comunicarea dificilă cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi cu alte instituţii, neinstituirea măsurilor asiguratorii de către organele de cercetare penală, evaluarea bunurilor sechestrate de natura imobilelor nu poate fi realizată în absenţa proprietarului sau împuternicitului acestuia, persoane cu debite de valori foarte mari, privaţi de libertate, fără bunuri şi venituri urmăribile.

Pe de altă parte, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, din cadru ANAF, informează că a dispus, în perioada 1-30 martie 2015, aplicarea unui număr de 1.495 de amenzi contravenţionale pentru încălcarea obligaţiei legale de a utiliza casa de marcat electronică fiscală şi de a emite bon fiscal, iar cele 281 de suspendări de activitate (la nivel naţional) dispuse în martie 2015, pentru refuzul emiterii bonului fiscal, reprezintă doar 18,8% din totalul sancţiunilor dispuse în această perioadă.

„Subliniem faptul că, din 1,5 milioane contribuabili mici şi mijlocii şi PFA-uri, cele 281 de suspendări reprezintă 0,018%, ceea ce nu poate reprezenta sub nicio formă un atac la buna funcţionare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”, menţionează ANAF.

În ce priveşte linia prioritară de acţiune a DGAF, instituţia transmite faptul că, în primul trimestru al acestui an, a transmis 138 de acte de sesizare a organelor de urmărire penală, cu o valoare estimată a prejudiciilor de 125,6 milioane de euro. În plus, s-au dispus măsuri asiguratorii în valoare de 129,7 milioane de euro şi confiscări de numerar, bunuri şi venituri ilicite în sumă de 6,57 milioane de euro.