Cod roşu pentru populaţia României – Prăbușirea demografică continuă, date oficiale de la INS despre sporul natural. Ce se va întâmpla

Adaugă-ne ca sursă preferată

POPULAŢIA ROMÂNIEI – Numărul naşterilor şi cel al deceselor înregistrate au scăzut în luna septembrie a acestui an, iar sporul natural s-a menţinut negativ, în condiţiile în care numărul deceselor a fost de 1,4 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. În ultimii 34 de ani, România a parcurs un declin al sporului natural al populației continuu, fără niciun an de redresare.

Ultimul an cu spor natural pozitiv (anual) al populaţiei a fost 1991. Din 1992 şi până în prezent, România a înregistrat, în fiecare an, doar valori negative. În perioada 2020-2025 a fost înregistrat un declin accelerat, fără excepţii lunare, conform datelor sintetizate de ECONOMICA.NET.

Specialiştii spun că nu există o soluţie la declinul demografic al României, de 80.000 – 100.000 de persoane anual, în condiţiile în care numărul de născuţi este de 150.000, iar cel al deceselor de un sfert de milion.

În septembrie 2026 s-au înregistrat certificatele de naştere pentru 13.143 de copii, în scădere cu 100 (-0,8%) faţă de luna august 2026 şi cu 158 (-1,2%) comparativ cu aceeaşi lună din anul 2025.

România „cocoşată şi ridată” şi colapsul demografic care ţine de 34 de ani. Câţi bătrâni sunt în ţara noastră şi care sunt zonele cu cei mai mulţi vârstnici – date populaţie INS

Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste erau în România, la 1 ianuarie 2026, în număr de 3,903 milioane de persoane, reprezentând 20,5% din populaţia rezidentă a ţării (19,041 milioane de persoane), arată Institutul Naţional de Statistică (INS).

Dintre vârstnicii existenţi, bărbaţii – 1,555 milioane de persoane – reprezentau 16,7% din totalul de 9,298 milioane de persoane al bărbaţilor rezidenţi în România, în timp ce, femeile – 2,349 milioane de persoane – reprezentau 24,1% din totalul de 9,744 milioane femei rezidente, scrie Agerpres.

În profil teritorial, în totalul populaţiei vârstnice – de 65 ani şi peste – cele mai mari ponderi le deţin regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia (peste 15,8%), urmate de Sud-Est (13,1%), Nord Vest (12,6%), Centru (12,1%), Bucureşti-Ilfov (10,8%), Sud-Vest (10,5%).

Regiunile cu populaţia cea mai îmbătrânită, reflectată prin cei mai numeroşi vârstnici raportat la totalul persoanele rezidente în regiune, sunt Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est (peste 22%), urmate de Sud-Muntenia, Vest şi Centru (peste 20%), Nord-Est şi Nord-Vest (peste 19%). Cea mai „tânără” regiune este Bucureşti-Ilfov (18,1%).

Potrivit INS, vârsta mediană şi vârsta medie, alţi doi indicatori care sunt relevanţi pentru a arăta gradul de îmbătrânire al populaţiei unei ţări, plasează România sub nivelul Uniunii Europene, deşi în ultimii 14 ani aceştia s-au aflat în continuă creştere.

Astfel, în 2012, vârsta mediană a populaţiei rezidente la 1 ianuarie în Uniunea Europeană era de 41,9 ani, iar în România de 40,1 ani. În anul 2022, în UE vârsta a crescut la 44,4 ani iar în în România la 43,4 ani. În 2026, vârsta mediană a populaţiei rezidente era în România de 44,4 ani.

Cât priveşte vârsta medie a populaţiei rezidente la 1 ianuarie, în anul 2012 în UE era de 41,9 ani, iar în România de 40,6 ani, iar anul 2022 în UE a urcat la 42,2 ani, în timp ce în ţara noastră era de 42,3 ani. Totodată, în anul 2026, vârsta medie a populaţiei rezidente era în România de 43,1.

Statistica oficială relevă că indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2026 a fost de 135,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.

Structura gospodăriilor realizată în funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de salariaţi (47,6) şi de pensionari (39,3%).

Structura după vârsta capului gospodăriei plasează pe locul doi gospodăriile al căror cap de gospodărie este în vârstă de 65 ani şi peste (35,3%), pe primul loc plasându-se cele al căror cap de gospodărie are vârsta cuprinsă între 25-49 ani (36%).

În anul 2025, din numărul mediu total de 4,916 milioane de pensionari de asigurări sociale, 3,823 milioane erau pensionari pentru limită de vârstă. În perioada 2021-2025, s-a înregistrat o scădere de 3,2%, ceea ce reprezintă o diminuare de 162.000 de pensionari. În ceea ce priveşte numărul mediu al pensionarilor pentru limită de vârstă, acesta a înregistrat o uşoară creştere în perioada 2021-2024, de 0,4% (14.000 de persoane).

Date septembrie 2026

Numărul certificatelor de deces înregistrate în aceeaşi perioadă a fost de 17.834 (9407 pentru persoane de sex masculin şi 8427 pentru persoane de sex feminin), mai puţin cu 1041 decese faţă de luna august 2026, ceea ce reprezintă o scădere de 5,5% (-5,1% persoane de sex masculin şi -5,9% persoane de sex feminin). Numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub 1 an a fost de 49, în scădere cu 8 faţă de luna august 2026. Numărul certificatelor de deces înregistrat în luna septembrie 2026 a scăzut cu 330 (-1,8%) faţă de luna septembrie 2025, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 15 mai mic decât în aceeaşi lună din anul 2025.

În luna septembrie 2026, 40,8% (7272 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, 28,1% (5008 decese) la persoanele de 70-79 ani şi 15,9%, reprezentând 2837 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (67 decese), 5-19 ani (42 decese) şi 20-29 ani (89 decese).

În mediul urban s-a înregistrat decesul a 9098 persoane (4708 persoane de sex masculin şi 4390 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 8736 persoane (4699 persoane de sex masculin şi 4037 persoane de sex feminin). Faţă de aceeaşi lună din anul 2025, numărul deceselor înregistrate a scăzut cu 1,5% în mediul urban (-3,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi +1,2% în cazul persoanelor de sex feminin) şi cu 2,2% în mediul rural (-0,3% în cazul persoanelor de sex masculin şi -4,3% în cazul persoanelor de sex feminin).

Pe de altă parte, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 11.263 căsătorii în luna septembrie a acestui an, în timp ce numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 2391.

21,5 milioane de oameni au domiciliul în România la 1 iulie – date INS

Populaţia României, calculată în funcţie de domiciliu, a ajuns la 21,5 milioane de persoane la 1 iulie 2026, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Statistica oficială relevă faptul că, în mediul urban, populaţia a fost de 11,8 milioane de persoane, în scădere cu 0,9% faţă de 1 iulie 2025. În acelaşi timp, populaţia după domiciliu din mediul rural a fost de 9,6 milioane de persoane, în scădere uşoară, cu 0,02%, faţă de aceeaşi dată a anului precedent, scrie Agerpres.

Potrivit sursei citate, la 1 iulie 2026, populaţia feminină se situa la 11 milioane de persoane, în scădere cu 54.300 de persoane faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Totodată, populaţia masculină a fost de 10,5 milioane de persoane, în scădere cu 59.600 de persoane faţă de 1 iulie 2025.

Datele INS arată că procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2025, prin creşterea cu 0,3 puncte procentuale a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 de ani şi peste) şi prin scăderea cu 0,1 puncte procentuale a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).

Astfel, populaţia vârstnică, de 4 milioane de persoane, a depăşit cu 39,2% populaţia tânără, de 2,9 milioane de persoane, iar indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 135,4 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 iulie 2025, la 139,2 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 iulie 2026.

Conform datelor INS, vârsta medie a populaţiei era de 43,4 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 iulie 2025, iar vârsta mediană a fost de 44,5 ani, în creştere cu 0,5 ani faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

La 1 iulie 2026, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 de ani (8,6%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9%, iar în rândul celor de sex feminin, de 8,2%.

Ponderea grupei de vârstă 0 – 4 ani a fost de 3,9%, mai mică decât cea a grupelor de 5-9 ani (4,9%) şi 10-14 ani (4,8%).

Potrivit INS, populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, indicator care poate include şi emigranţii şi care nu trebuie confundat cu populaţia rezidentă.

Nu există soluţie la criza demografică a României, spun specialiştii

Nu există o soluţie la declinul demografic al României, de 80.000 – 100.000 de persoane anual, în condiţiile în care numărul de născuţi este de 150.000, iar cel al deceselor de un sfert de milion, a afirmat, în luna iulie 2026, demograful Vasile Gheţău, în cadrul unui eveniment de specialitate, conform Agerpres.

„Nu văd soluţii la declinul demografic al României. Nu are de unde veni. Pentru că avem o scădere naturală anuală între 80.000 şi 100.000 de locuitori, provenind dintr-un număr de decese de aproape un sfert de milion, stabil în timp, şi care nu are cum să scadă… Deci, dacă mortalitatea nu poate scădea, numărul de născuţi este, în ultimii ani, în jur de 150.000, fără semne de redresare. Cu alte cuvinte, vom avea, în continuare, o scădere naturală de aproape 100.000, ceva pe sub. Nu ştim ce s-a întâmplat cu migraţia externă netă”, a declarat Vasile Gheţău, în cadrul evenimentului „Populaţia în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populaţiei şi 167 de ani de statistică oficială în România”.

La rândul său, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a spus că, pe termen mediu, nu ne putem gândi decât, cel mult, la stabilizarea sporului natural negativ.

De asemenea, profesorul Dumitru Sandu susţine că nu există o soluţie miracol pentru reducerea declinului demografic şi a dat exemple de ţări precum Portugalia sau Spania care au revenit din declinul demografic.

„Soluţie, miracol, nu există pentru reducerea declinului demografic, dar vreau să adaug un dar. România nu e unică pe harta Europei. Am avut Portugalia, am avut Spania, am avut Irlanda, care au revenit din declinul demografic. Simplu, soluţia pentru revenirea din declinul demografic este o soluţie cu parametri multipli, care implică, între altele, eu ştiu, iarăşi, ştiu ca orice sociolog, da, oamenii vin în ţară şi pleacă din nou că e prea multă corupţie şi nu le place. Ca atare, avem nevoie, mi-am şi notat pe hârtie: unu, folosirea fondurilor europene pentru readucerea în ţară a oamenilor, cu locuri de muncă şi aşa mai departe. Doi, avem nevoie de statistică mai detaliată. În clipa de faţă, datele pe care le avem la dispoziţie pentru a judeca procesul îi pun împreună pe imigranţii veniţi din Asia, de nu ştiu unde, plus românii care se întorc în ţară. Nu, am nevoie să ştiu câţi sunt români, cetăţeni români, câţi sunt cetăţeni din Afganistan şi aşa mai departe. Bun. Am nevoie de reformă profundă în domeniul justiţiei. Foarte mulţi oameni nu se întorc în ţară pentru că le e teamă de viitorul copiilor. Nu aduci copiii într-o ţară care este bolnavă”, a declarat profesorul Dumitru Sandu.

În ceea ce priveşte posibilitatea de a reţine şi integra imigranţii în România, sociologul Gelu Duminică a atras atenţia că există probleme chiar şi cu minorităţile prezente de mai mult timp.

„Noi avem probleme cu minorităţile istorice, darămite cu new minorities, cum sunt ele numite în literatura de specialitate, minorităţile noi. De asta cred că e nevoie să reaşezăm sistemul şi vă dau doar un exemplu. Studierea limbii române ca a doua limbă. Avem o mare problemă. Adică copilul care vorbeşte acasă, habar n-am, singaleză, intră în grădiniţa română şi trebuie să vorbească română la nivelul copilului nativ. Pentru că noi nu avem un sistem care să-l ajute pe copilul ăla să achiziţioneze comunicarea în limba ţării unde se stabileşte. Vă dau doar un exemplu. Şi o rezistenţă la schimbarea de sistem fantastică, iar politicianul român nu gândeşte şi aşa mai departe. Ca informaţie de background, vă spun că undeva în anul 2009 administraţia prezidenţială a acelor vremuri a făcut un raport privind riscurile demografice şi sociale. Cei trei, adică profesorul Gheţău, profesorul Sandu şi subsemnatul, am făcut parte din acea comisie. Multe lucruri pe care noi le spuneam atunci că o să se întâmple s-au întâmplat. Acţiunile privind ceea ce noi spuneam că ar trebui să se facă în 2009 se lasă încă aşteptate”, a declarat Gelu Duminică.

El a precizat că, dacă s-ar fi luat măsuri în zona de pregătire în 2010 sau în 2011, acum am fi avut rezultate, pentru că, pentru a avea rezultate într-o politică demografică, este nevoie de timp.

Proiecţii pentru 2080

Conform celor mai recente proiecții realizate de INS, numărul populație rezidente ar urma să ajungă la 15.633.200 persoane în anul 2080, în scădere cu 3.410.000 mii persoane (-17,9%) fată de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025), scrie Agerpres.

Ponderea populației tinere (sub 15 ani) și adulte (15 – 64 ani) ar urma să scadă, ajungând la 13,7%, respectiv 60,4% în anul 2080, iar ponderea populației vârstnice (65 ani și peste) să crească la 25,9%. Raportul de dependență demografică ar urma să ajungă la 65,5%, iar indicele de îmbătrânire demografică la 188,8%. Citeşte mai mult aici.

Citeşte şi