A devenit Cipru depozitarul banilor negri ai mafiei ruseşti?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Săptămâna în curs este pentru Cipru bogată în evenimente şi decisivă pentru viitorul său economic. Luni, 3.12, miniştrii de Finanţe ai zonei euro discută despre un pachet de salvare destinat părţii greceşti a insulei mediteraneene, dar fără a lua decizii. Apoi, miercuri, 5.12, preşedintele ţării, Dimitris Christofias, se adresează concetăţenilor săi printr-un discurs televizat, urmând ca ziua următoare, pe masa Parlamentului, să fie depuse deodată 20 de legi de austeritate, spre a fi votate cel târziu până la jumătatea lunii în curs. În sfârşit, vineri, 7.12, urmează a fi publicat un raport al societăţii de investment PIMCO, legat de deficitul financiar al sistemului bancar cipriot, în baza căruia miniştrii de Finanţe ai UE vor lua deciziile privind capitalizarea acestui sector, scrie Deutsche Welle. 

Misiunea „troicii” europene, compusă din UE, FMI şi Banca Centrală Europeană, a întâmpinat piedici la nivel politic chiar înainte de a-şi începe activitatea. Preşedintele Christofias nu a vrut iniţial să negocieze cu troica, preferând să ceară ajutor Rusiei. La început a şi avut succes, fiindcă Moscova i-a acordat la finele anului trecut un credit în condiţii avantajoase, în valoare de 2,5 miliarde de euro. De atunci, ruşii nu au mai acceptat însă să stea de vorbă, în ciuda tuturor insistenţelor guvernului de la Nicosia.

În opinia deputatului Aristos Damianu, membru al partidului comunist AKEL, opoziţia este vinovată de eşuarea dialogului cu Moscova, fiindcă aduce în permanenţă critici politicii financiare a guvernului din care face parte. „Opţiunea unui nou credit din Rusia era realistă, dar opoziţia conservatoare a torpilat-o numindu-i pe ruşi duşmani şi declarând că propria lor ţară nu dispune de bonitate. Nimeni nu acordă credite unei ţări, dacă din acea ţară se fac auzite voci care susţin că beneficiarul împrumutului nu prezintă încredere”, a declarat Damianu recent la televiziunea publică.

Pe fundalul acestei evoluţii, troica şi-a făcut totuşi apariţia în Republica Cipru la începutul celui de-al doilea semestru al anului în curs, exact la începutul preşedinţiei cipriote a consiliului european. De atunci, verifică finanţele statului iar negocierile s-au dovedit dificile. Abia în noiembrie s-a ajuns la o înţelegere de fond, care urmează a fi concretizată în amănunt.

Îngrijorare nu produce numai deficitul din finanţele statului, ci mai ales fragilitatea sistemului bancar care este supradimensionat. Suma de bilanţ a tuturor băncilor cipriote depăşeşte de mai multe ori PIB-ul ţării pe un an. În plus, băncile se află în strânsă legătură cu economia grecească, şi din această cauză au avut de suferit de pe urma deciziei Atenei de a şterge din datoriile statului elen către creditorii privaţi. Numai banca „Popular Bank”, a doua ca mărime din Cipru, care a reuşit în 2011 performanţa de a pătrunde pe piaţa bancară din China, a pierdut în urma ştergerii decise de Atena 1,8 miliarde de euro. Între timp, a primit aceeaşi sumă sub formă de ajutor din partea statului, pentru a-şi compensa pierderea. Numărul filialelor acestei bănci în Grecia, odinioară în număr de 197, va fi redusă până la sfârşitul acestui an la 129.

Şeful Băncii Centrale a Republicii Cipru, Panikos Dimitriadis, a declarat recent postului tv SIGMA, că „veşnica expansiune în străinătate a băncilor cipriote, practicată în trecut, a fost de-a dreptul iraţională.” Cu toate acestea, „depunerile bancare ale cetăţenilor sunt în siguranţă. Banca Centrală a Ciprului şi BCE nu vor accepta niciodată ca aceste conturi să fie periclitate”, a mai subliniat responsabilul.

Dimitriadis a precizat de asemenea că Republica Cipru are nevoie „deocamdată”, pentru recapitalizarea sistemului bancar, de 10 miliarde de euro. Cifra exactă va deveni cunoscută după publicarea raportului PIMCO.

Negocierile dintre troică şi guvern sunt îngreunate de alegaţiile privind existenţa în Cipru a unor conturi negre aparţinând mafiei ruseşti. Săptămânalul german „Der Spiegel”, citând un raport secret al serviciului federal de spionaj BND, scrisese la începutul lunii noiembrie că statul insular oferă în continuare condiţii ideale pentru operaţiuni de spălare de bani. Totuşi, în sprijinul acestei afirmaţii, de altfel vehement contrazise de guvernul cipriot, nu au fost aduse dovezi. „Astfel de acuzaţii lipsite de fundament nu au nimic de-a face cu noi”, a declarat secretarul general al partidului AKEL, de guvernământ, Andros Kyprianu, ziarului liberal de stânga POLITIS.