A fost inaugurat un cablu submarin prin care este transportată energie electrică între Germania și Norvegia

Marea Nordului separă oraşul german Wilster, aproape de gura de vărsare a Elbei, de oraşul Tonstad, din sudul Norvegiei. Între cele două localităţi a fost amplasat Nordlink, unul dintre cele mai lungi cabluri submarine din lume, care promite o energie mai puţin poluantă pentru prima putere economică europeană, angajată într-o cursă pentru reducerea emisiilor de CO2.

Intrarea în funcţiune a acestei linii cu o lungime de 623 de kilometri, dintre care 516 pe fundul mării, a fost salutată joi drept „un progres important spre aprovizionarea cu energie durabilă”, de cancelarul german.

„Graţie acestei legături, de acum înainte putem să utilizăm mai bine infrastructura noastră electrică”, a subliniat la rândul său premierul norvegian Erna Solberg.

În 2020, energiile regenerabile au reprezentat, pentru prima dată, jumătate din producţia de electricitate a Germaniei, comparativ cu 25% în urmă cu zece ani, subliniază Institutul de cercetare Fraunhofer. Însă chiar şi aşa, Germania este încă departe de a-şi atinge obiectivul de a ajunge la neutralitate climatică în 2045. Economia germană, mare consumatoare de energie, va trebui să facă faţă închiderii ultimelor centrale nucleare din această ţară în 2022 şi renunţării la cărbune, până în 2038.

Botezat „cablu verde”, Nordlink va fi piatra de temelie care permite schimbul de energie eoliană sau fotovoltaică produsă în Germania pentru energie hidroelectrică produsă în Norvegia. Această procedură permite compensarea situaţiilor în care există fluctuaţii ale ofertei de energie regenerabilă, care depinde de vânt, soare sau ploaie, fără a recurge la energie din combustibili fosili sau energie nucleară. Caracterul fluctuant al producţiei de energie din surse regenerabile este una dintre principalele dificultăţi cu care se confruntă operatorii de reţea.

În paralel, Nordlink funcţionează şi ca supapă pentru surplusul de energie eoliană al Germaniei.

„Pe fondul creşterii producţiei de energie eoliană şi fotovoltaică, vor exista momente în care Germania va înregistra un excedent de energie regenerabilă iar graţie acestui cablu o vom putea trimite în Norvegia, unde va fi stocată”, a explicat Thorsten Lenck, de la centrul de reflexie Agora Energiewende, care studiază tranziţia energetică a Germaniei.

Deja câteva sute de centrale eoliene din Germania trebuie închise în mod regulat atunci când oferta de electricitate verde este mai mare decât cererea.

„Energia hidroelectrică norvegiană şi energia eoliană germană se completează în mod optim în acest sistem”, explică Mathias Fischer, purtător de cuvânt la Tennet, unui dintre cei patru gestionari de reţele de transport de electricitate din Germania şi de asemenea operatorul cablului Nordlink.

Capacitatea noului cablu submarin poate ajunge la 1.400 de Megawaţi, comparabilă cu producţia unei centrale nucleare, şi suficient pentru a alimenta 3,6 milioane de gospodării.

Uniunea Europeană a făcut din interconectarea sistemelor electrice unul dintre pilonii strategiei sale spre o energie verde. Numeroase proiecte transfrontaliere există deja, cum este cablul submarin care face legătura între Norvegia şi Olanda, cel între Olanda şi Marea Britanie, sau cel între Danemarca şi Olanda. Altele sunt în stadiu de proiect.