A treia zi neagră pentru leu – Un nou record. Euro nu se mai opreşte din creştere – Curs BNR 8 mai 2025

Curs BNR. Banca centrală a comunicat azi, 8 mai 2025, un curs de referinţă de 5,1222 lei/euro, faţă de ziua de ieri, 7 mai 2025, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,0991 lei/euro Este cea mai mare valoare pe care o atinge euro în faţa leului. Precedentul maxim istoric a fost atins ieri, miercuri, 7 mai 2025, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,0991 lei/euro. Marţi, 6 mai 2025, euro a spart pentru prima dată în istorie pragul de 5 lei, la cursul BNR, când referinţa anunţată de Banca Naţională a fost de 5,0378 lei/euro, cel mai mare nivel din istorie, la acel moment.

Joi, 8 mai 2025, cursul euro/leu rămânea în jurul valorii de 5,12, pe piaţa interbancară, conform datelor BLOOMBERG.COM.

Miercuri, în jurul orei 15.50, cursul euro/leu pe piaţa interbancară crescuse la 5,12 (conform datelor BLOOMBERG.COM).

Citeşte şi

Un scurt istoric al cursului valutar după rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale şi ce s-a întâmplat luni, marţea neagră pentru leu, ziua în care euro a sărit pentru prima dată în istorie pragul de 5 lei, la cursul BNR

Curs BNR euro/leu 5 mai 2025 4,9775

Curs BNR euro/leu 6 mai 2025 5,0378

Curs BNR euro/leu 7 mai 2025 5,0991

Curs BNR euro/leu 8 mai 2025

Curs BNR. Banca centrală a comunicat marţi, 6 mai 2025, un curs de referinţă de 5,0378 lei/euro, cel mai mare nivel din istorie comunicat de BNR, în creştere cu 1,21% faţă de nivelul anunţat luni, 5 mai 2025 (4,9775 lei/euro).  A fost pentru prima dată când euro sparge pragul de 5 lei la cursul BNR.

Pe piaţa interbancară, în prima parte a zilei, (conform datelor BLOOMBERG.COM), euro ajunsese până la 5,09 lei. După ora 13, cursul valutar interbancar a scăzut uşor la nivelul de 5,03 lei/euro, după care a urcat la 5,09 lei, nivel păstrat şi în cursul zilei de miercuri

Luni, 5 mai 2025, BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,9775 lei/euro.

Banca Națională a României (BNR) a cheltuit doar luni 2 miliarde de euro ca să mențină cursul stabil al leului după victoria lui George Simion în turul 1 al alegerilor prezidențiale, au declarat surse oficiale pentru G4Media.

Presiunea pe moneda națională a început încă din dimineața zilei de luni și s-a intensificat după-amiază, pe măsură ce investitorii au încercat să scape de lei și să cumpere euro pentru a-și proteja depozitele, au mai declarat pentru G4Media pentru sursele citate.

Ce a spus purtătorul de cuvânt al BNR înainte de ora 13, când Banca Naţională a anunţat cursul de referinţă – A apărut o schimbare importantă pe piața valutară; intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ

Banca Națională a României (BNR) a atras lichiditatea din piață după ce intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ, ceea ce a condus la creșterea dobânzilor, a declarat marți, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

‘În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piața valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ. În consecință, pentru a tempera aceste mișcări a trebuit atrasă lichiditatea din piață și dobânzile au crescut. BNR va căuta un optim pentru această situație’, a explicat Dan Suciu.

Citeşte şi

Pragul în jurul căruia se duce acum lupta este de 5,1 lei/euro – XTB România

Piaţa financiară este în aşteptare pentru a vedea unde se poate găsi un nou palier, iar pragul în jurul căruia se duce acum lupta este de 5,1 lei/euro, consideră consultantul de strategie în cadrul XTB România, Claudiu Cazacu.

„Avem o dinamică mult mai volatilă decât cea cu care ne-am obişnuit pe curs, odată cu spargerea pragului de 5 lei. Incertitudinea, emoţia joacă un rol important în momentul de faţă în piaţă, au jucat mai ales ieri. Iar acum, traderii caută un nou reper de echilibru. Pentru că, dacă până acum, eram obişnuiţi cu niveluri uşor sub 5 lei/euro, acum peste 5 se încearcă găsirea noului reper. Cred că piaţa este parţial în aşteptare, deşi pare greu de crezut, este în aşteptare pentru a vedea unde se poate găsi un nou palier. Din punctul meu de vedere, volumele sunt mult mai mari decât de obicei, asta este estimarea noastră. Pragul în jurul căruia se duce acum lupta este de 5,1. Din perspectiva mea, ca nivel de opinie, cred că pieţele sunt dornice să testeze niveluri de peste 5,1, dar nu ştiu dacă şi banca centrală este deschisă la a permite o mişcare prea rapidă. Aşadar, aş spune că urmărim acest nivel de 5,1 pentru sesiunea de astăzi şi pe termen scurt. Sigur, teoretic, orice se poate întâmpla, dar practic nu cred că este o piaţă din care să lipsească banca centrală şi nu este o piaţă care să fie cu totul cuprinsă de febră speculativă. Din punct de vedere macro aveam nevoie de un curs ceva mai slab pentru leu şi acesta a fost momentul în care el s-a declanşat”, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Claudiu Cazacu.

Ce spun analiştii de la CFA România

Cursul de schimb ar putea să-şi revină în următoarele zile la valori mai mici de 5 lei pentru un euro, după ce marţi a trecut de acest prag psihologic, a declarat pentru Agerpres analistul economic Dragoş Cabat, membru în Consiliul Director al CFA, co-fondator Cabat&Pah Investments.

„Pentru mine e un pic neaşteptat. Am mai vorbit despre principalele efecte ale volatilităţii acesteia din viaţa politică românească şi dintre lucrurile care spuneam eu că o să rămână neschimbate era cursul de schimb, pentru că sentimentul meu era că Banca Naţională, pe de-o parte, are rezerve suficiente şi pe de-alta parte, aşa cum s-a comportat întotdeauna, în toate ciclurile electorale, Banca Naţională avea grijă să nu tulbure şi mai mult în momentul în care era o volatilitate politică. Înseamnă că a fost o presiune foarte mare pe cursul de schimb şi probabil că în zilele următoare se va duce înapoi sub 5 lei/euro. Aceasta este predicţia mea. Erau de obicei două zile în care Banca Naţională nu intervenea pe pieţe. Era vinerea, de obicei, şi uneori nici lunea. Acum nu suntem în acea paradigmă, dar cred că în zilele următoare totuşi cursul îşi va reveni. Dacă nu, înseamnă că acesta este momentul pe care îl aştepta de multă vreme şi instituţia monetară din România ca să treacă la o depreciere a leului, pentru că leul totuşi s-a apreciat relativ faţă de euro şi faţă dolar, faţă de toate celelalte monede în termen real, prin faptul că inflaţia noastră a fost tot timpul mai ridicată decât cea din ţările dezvoltate şi cu toate acestea cursul de schimb a rămas constant de 5 – 6 ani”, a explicat Dragoş Cabat.

El a subliniat că acesta ar putea fi momentul unui şoc de trecere a leului dincolo de pragul de 5 lei, deşi nu ar merge pe această variantă, cel puţin pe termen scurt, până în luna iunie.

„Dacă vom avea şi o depreciere a cursului de schimb, în plus faţă de volatilitatea politică, şi mai ales cu posibilităţi foarte rele de a aluneca spre izolaţionism, de a rupe legăturile cu Uniunea Europeană, dacă ţinem cont şi de inflaţia pe care o avem, cea mai mare din Europa, dacă ţinem cont şi de întregul context intern şi internaţional, economic şi politic, atunci ar însemna că am fi foarte aproape ca agenţiile de rating să ne deprecieze rating-ul de ţară, ceea ce ar fi o veste foarte proastă. Cursul de schimb este una dintre ultimele ancore care ne-ar mai ţine cât de cât să nu intrăm într-o depreciere de rating”, a adăugat Dragoş Cabat.

Şi ROBOR creşte

ROBOR  la trei luni a crescut la 7,25%, faţă de 6,47%, nivelul din şedinţa precedentă şi atinge cea mai mare valoare din 26 ianuarie 2023 încoace, conform datelor BNR anunţate azi, 7 mai 2025.

ROBOR la şase luni a crescut până la 7,31%, faţă de 6,53%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cel mai mare nivel din 3 martie 2023.

La data de 2 mai 2025, înainte de turul 1 al alegerilor prezidenţiale, ROBOR la trei luni era cotat la 5,90, iar ROBOR la şase luni se afla la nivelul de 5,99.

Scandalul manipulării ROBOR 

ROBOR 3M a crescut în anul 2022 şi a atins pe 26 octombrie 2022 (8,21%) cea mai ridicată valoare din ultimii 12 ani şi 9 luni (29 ianuarie 2010). ROBOR 3M a spart pragul de 8% pe 1 august 2022. Pe 26 octombrie 2022, ROBOR 6M ajunsese la 8,31%, cel mai mare nivel din ultimii 12 ani şi 9 luni  (1 februarie 2010). ROBOR 6M a depăşit pragul de 8% pe 29 iulie 2022 şi a atins cea mai ridicată valoare din 1 februarie 2010 încoace pe 9 august 2022  (record al ultimilor 12 ani şi jumătate, 8,27%, 9 august 2022).

După ce Consiliul Concurenţei a anunţat că va controla dacă cele mai mari bănci din România au făcut înţelegeri care să crească dobânzile ROBOR mai mult decât ar fi fost justificat (1 noiembrie 2022), indicii ROBOR au început să scadă. Pe 2 noiembrie 2022, ROBOR la trei luni se afla la 8,20%, iar ROBOR la şase luni avea o valoare de 8,31%.

După un an, la 1 noiembrie 2023, ROBOR 3M se afla la 6,34, iar indicele ROBOR la şase luni la 6,43. După încă un an (1 noiembrie 2024), ROBOR la trei luni scăzuse până la 5,55, iar indicele ROBOR la şase luni până la 5,59.

La începutul anului 2022, ROBOR 3M se afla la 3,02%, iar ROBOR 6M era la 3,14%.

Cum se calculează ROBOR

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor), reglementat de OUG 19/2019, este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul 1 din 2025, acelaşi nivel cu cel publicat în urmă cu trei luni (valabil pentru trimestrul 4 din 2024).