Industria vinului a consumat mai puţin de jumătate din banii europeni alocaţi: am pierdut 100 de milioane de euro

Jucătorii din industria viniviticolă au la dispoziţie în perioada 2014-2018 238,5 milioane de euro prin Programul Naţional de Sprijin al României în acest sector, sumă din care au cheltuit până în 2017 doar 47,6%, arată un raport al Comisiei Europene. Aceasta în condiţiile în care, în perioada 2015-2017, sumele absorbite au fost tot mai mici, începând cu 41,7% din cei 47.7 milioane de euro în 2015, 24,4% în 2016 şi 24,2% în 2017. În 2014, industria locală a cheltuit toţi cei 47,7 milioane de euro alocaţi. „Majoritatea statelor membre au raportat cheltuieli care corespund cu 80-100% din bugetul alocat. Cu toate acestea, în unele cazuri ratele de execuție ale programelor sunt destul de scăzute, precum în România (24% în 2016 şi 2017) și într-o măsură mai mică în Grecia (20,1% în perioada 2014-2017)”, se arată în raport.

Programele Naţionale de Sprijin sunt principalele instrumente de finanţare pentru acest sector, iar bugetul total alocat statelor membre în perioada 2014-2018 este de peste 5,6 miliarde de euro, din care petru fiecare stat s-a stabilit o sumă. Acest sistem de sprijin financiar este gândit spre a fi adaptabl fiecărui stat membru în parte, astfel că fiecare ţară a avut posibilitatea de a alege dintre mai multe tipuri de măsuri. România a ales pentru finanţare, în funcţie de specificul viticulturii autohtone, 5 măsuri de sprijin: promovarea vinurilor, restructurarea şi conversia podgoriilor, asigurarea recoltei, investiţii şi distilarea subproduselor. La nivelul UE, măsurile pentru care s-au distribuit cele mai mari sume se referă la restructurarea şi conversia podgoriilor şi promovarea.

„Opt state membre (BG, CZ, EL, HU, PT, RO, SI, SK) au ales să se concentreze asupra unui număr limitat de măsuri și / sau să aloce o parte foarte mare (70-90% din buget) pentru restructurarea și măsura de conversie. România și Bulgaria sunt cele mai concludente cazuri, cu mai mult de 95% din bugetul alocat pentru restructurare și conversie”, se mai arată în raport.

Mai exact, România a cheltuit pentru reconversie 86,9 milioane de euro în perioada 2014-2017 şi au fost 1.057 de beneficiari care au restructurat peste 12.300 de hectare. În schimb, pentru investiţii s-au cheltuit doar 1,2 milioane de euro, existând 9 beneficiari.

„Analiza programelor și a rapoartelor de implementare arată că majorarea potențialului de producție în volum nu este un obiectiv principal al acestora. De fapt, în fiecare stat membru producătoare de vinuri, măsura este pusă în aplicare cu scopul de a produce mai bine la costuri mai mici sau de a favoriza o calitate superioară”, potrivit raportului Comisiei Europene. Potrivit sursei citate, în România aproximativ toate plantaţiile pentru comercializare au fost restructurate cu bani europeni, în proporţie de 20-90% din suprafaţa acestora.

Din datele Ministerului Agriculturii, în 2017, suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie pentru vin a fost de 177,1 mii hectare, iar suprafaţa totală supusă procesului de reconstrucţie a fost de 1.200 de hectare. Producţia anului 2017 a fost de 4264,1 mii hl.