Academia Română – Alegeri pentru o nouă conducere. Care sunt candidaţii

Preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a declarat pentru Agerpres că nu va mai candida pentru nicio funcţie în conducerea instituţiei şi a confirmat depunerea candidaturilor celor doi vicepreşedinţi.

Alegerile pentru preşedinte vor avea loc marţi, în cadrul Adunării Generale, conform Statutului Academiei, care prevede organizarea scrutinului o dată la patru ani, în prima săptămână a lunii aprilie.

Cei doi candidaţi vor avea la dispoziţie 10 minute pentru a-şi prezenta planul managerial în faţa Adunării Generale.

Conform Statutului, preşedintele Academiei este ales fie cu două treimi din voturi în primul tur, fie cu majoritate simplă în turul al doilea. Preşedintele ales îşi va prelua funcţia după 15 zile de la data scrutinului.

Pe 29 aprilie vor avea loc alegerile pentru funcţiile de vicepreşedinţi şi secretar general.

***
Marius Andruh s-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, judeţul Buzău, într-o familie de profesori.

A urmat cursurile şcolii generale în satul natal, iar în anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu” din Buzău ca şef de promoţie.

În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa naţională în clasele a XI-a şi a XII-a şi premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internaţională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca şef de promoţie, al Facultăţii de Chimie a Universităţii din Bucureşti, secţia Chimie anorganică.

În anul 1988 obţine titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) şi la Gottingen, în calitate de bursier al Fundaţiei „Alexander von Humboldt” (1992-1993).

După un stagiu de trei ani la IPRS-Băneasa (1979-1982), s-a transferat la Institutul de Chimie Fizică din Bucureşti. Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultăţii de Chimie, Universitatea din Bucureşti, profesor titular începând cu anul 1996 şi profesor emerit din anul 2019. În perioada 2003-2019 a fost şef de catedră.

Din anul 2021 este directorul Institutului de Chimie Organică şi Supramoleculară „C.D. Neniţescu” al Academiei Române.

Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Universite du Quebec Montreal. A colaborat cu universităţi din Europa şi America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux şi Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Gottingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie” din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier”, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur” din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal”, 2014).

În prezent este preşedinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naţionale de Chimie şi coordonator al lotului olimpic.

A fost ales vicepreşedinte al Academiei Române în anul 2022.

Direcţii sale de cercetare numără: chimie metalosupramoleculară; inginerie cristalină; magnetism molecular; combinaţii complexe; heteropolinucleare; sisteme moleculare şi supramoleculare cu trei purtători de spin diferiţi şi materiale moleculare luminescente.

***
Născut la Bucureşti pe 14 iulie 1960, Mircea Dumitru a studiat la Liceul de Muzică şi Arte Plastice, Craiova (1967-1972) şi la Liceul de Muzică nr. 1, Bucureşti (1972-1979).

Între 1980-1985, studii universitare la Facultatea de istorie-filosofie a Universităţii din Bucureşti.

În 1998 obţine titlul de doctor al Facultăţii de filosofie, Universitatea din Bucureşti, cu o teză în domeniul filosofiei limbajului. În acelaşi an obţine şi titulatura de Ph.D. al Tulane University, New Orleans, Louisiana, S.U.A. în domeniul logicii modale şi al filosofiei matematicii.

În perioada 2011-2014 a deţinut funcţia de Preşedinte al European Society of Analytic Philosophy, iar între anii 2017-2020 a fost preşedinte al International Institute of Philosophy. A deţinut funcţia de preşedinte al Balkan Universities Association în perioada 2019-2020.

A fost ministru al Educaţiei şi al Cercetării Ştiinţifice în perioada iulie 2016 – ianuarie 2017.

Domeniile sale de cercetare numără: logica filosofică, metafizica, filosofia limbajului.

Este vicepreşedinte al Academiei Române, ales 2022, preşedinte al Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie (din 2021), director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române (2021-2025).