Acord istoric Marea Britanie – UE. Principalele puncte

Premierul britanic David Cameron a anunţat vineri seară că a obţinut un acord ce acordă Regatului Unit „un statut special în Uniunea Europeană”, la sfârşitul unui summit crucial la Bruxelles asupra problemei „Brexit”, ieşirea Marii Britanii din UE.

„Am negociat un acord pentru a da Regatului Unit un statut special în Uniunea Europeană”, a anunţat pe Twitter prim-ministrul britanic, la scurt timp după oficializarea acordului de către preşedintele Consiliului European Donald Tusk. Cameron va prezenta acest acord asupra unui „statut special în UE” cabinetului său sâmbătă, notează Reuters şi AFP.

Printre altele, prim-ministrul britanic a anunţat că va recomanda menţinerea Regatului Unit în UE în timpul campaniei pentru referendum, după un compromis la care a ajuns la Bruxelles cu omologii săi europeni asupra reformelor cerute de el.

„Eu cred că acest lucru este suficient pentru a recomanda ca Regatul Unit să rămână în UE”, a declarat Cameron în faţa presei.

Iată în continuare principalele puncte care rezumă revendicările lui Cameron, aşa cum sunt prezentate într-o scrisoare din noiembrie 2015 către preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi ceea ce a obţinut premierul britanic într-o serie de compromisuri, deseori formulate într-un limbaj diplomatic ambiguu.

IMIGRAŢIE

Sub imensa presiune a concetăţenilor săi şi a Partidului Conservator (de guvernământ în Marea Britanie) împotriva creşterii imigraţiei, Cameron voia un moratoriu, cu o durată de patru ani, pentru cetăţenii din UE aflaţi în regat şi care aspiră la ajutoare şi locuinţe sociale. Cameron voia, de asemenea, să-i împiedice pe aceşti migranţi să beneficieze de alocaţii familiale pentru copiii lor rămaşi în străinătate.

În condiţiile opoziţiei unor ţări din Europa de Est, Cameron a obţinut o clauză de salvgardare de şapte ani privind unele ajutoare sociale pentru noii migranţi, ce permite o limitare a acordării lor, potrivit unei scări graduale. Va fi introdus, de asemenea, un sistem de indexare a alocaţiilor familiale cu nivelul de trai din ţările unde se află copiii. Aceasta se aplică noilor solicitanţi, dar se poate extinde şi la beneficiarii actuali începând din 2020.

SUVERANITATE

David Cameron, pentru a le răspunde celor care sunt neliniştiţi în legătură cu jugul Bruxellesului asupra instituţiilor britanice, cerea posibilitatea de a scăpa de angajarea spre „o Uniune tot mai strânsă”, unul dintre pilonii construcţiei europene, într-un mod „legal constrângător şi ireversibil”. Concret, el făcea apel la un sistem de „cartonaş roşu” care i-ar permite unui grup de parlamente naţionale să opună un veto la orice legislaţie europeană.

Premierul britanic s-a asigurat de o exceptare pentru Regatul Unit în ce priveşte „Uniunea tot mai strânsă”, care trebuie înscrisă în tratate dacă se iveşte ocazia remanierii lor. „Cartonaşul roşu” este prezent cu condiţia unei alianţe de 55 % din voturile alocate parlamentelor naţionale, ceea ce practic îl face complicat. Referitor la principiul subsidiarităţii, Cameron a indicat că el prevede luarea de noi măsuri pentru protejarea suveranităţii britanice.

GUVERNANŢA ECONOMICĂ

Cameron nu voia să vadă statutul unui Regat Unit defavorizat din cauză că ţara nu utilizează moneda unică europeană, euro. Este un domeniu deosebit de sensibil pentru ţară, a cărei capitală este unul dintre principalele centre financiare din lume. El cerea o serie de „principii legal constrângătoare”, precum recunoaşterea faptului că UE are mai multe monede, că ţările care nu sunt în zona euro nu trebuie să fie victimele discriminării şi că contribuabilii britanici nu trebuie să plătească pentru crizele din zona euro.

Cameron revendică faptul că a obţinut protecţie pentru City-ul londonez împotriva oricăror discriminări din partea unor ţări care folosesc moneda euro, estimând că UE recunoaşte, „pentru prima dată”, că ea are mai multe monede. Dar vocabularul textului rămâne ambiguu: instituţiile UE „vor facilita coexistenţa între mai multe perspective”. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker , a insistat că acordul nu-i acordă Londrei nici un veto în materie de decizie.

COMPETITIVITATE

Mai puţine sarcini administrative, libera circulaţie a capitalului, a bunurilor şi serviciilor: acestea erau cele cerute de Cameron în acest domeniu.

Această parte n-a fost niciodată într-adevăr problematică, deoarece competitivitatea este o prioritate a Comisiei lui Juncker. Blocul comunitar a căzut de acord pentru „ameliorarea competitivităţii” şi luarea de „măsuri concrete” pentru a avansa.

MODIFICAREA TRATATULUI

Două elemente ale pachetului trebuie să fie consacrate în viitoarele amendamente ale tratatului UE: o scutire specială pentru Marea Britanie de integrări politice ulterioare în cadrul unei „uniuni tot mai strânse”, precum şi elemente ale unui acord pentru a asigura un tratament echitabil al înţelegerilor financiare şi economice între zona euro şi statele UE non-euro.

BENEFICII SOCIALE PENTRU LUCRĂTORI

Marea Britanie va avea dreptul de a refuza beneficiile sociale pentru lucrătorii noi veniţi din alte state UE în primii lor patru ani în ţară; va fi în măsură să aplice această „frână de urgenţă” pentru noii sosiţi în timpul unei perioade de şapte ani.

BENEFICII PENTRU COPII

Un sistem de indexare la nivelul UE afectând plăţile beneficiilor pentru copii către lucrătorii ai căror copii trăiesc într-un alt stat UE intră în vigoare imediat pentru noii solicitanţi şi pentru toţi solicitanţii de la 1 ianuarie 2020. Sistemul va permite guvernului să indexeze nivelul plăţilor efectuate pentru copiii ce trăiesc într-un alt stat membru la costul de trai de acolo şi nivelul beneficiilor pentru copii de acolo.

EURO

Proiectul subliniază necesitatea unei „condiţii echitabile” în reglementarea financiară şi bancară. El acordă Marii Britanii dreptul de a supraveghea instituţiile şi pieţele financiare pentru a păstra stabilitatea financiară. Acest lucru „nu aduce atingere” competenţelor existente ale Uniunii Europene de a acţiona pentru a proteja stabilitatea financiară, precizează Reuters.