Acord istoric pe tratatul comercial trans-Pacific. Victorie pentru SUA şi Japonia, pericol pentru UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Tratatul Parteneriatului Trans-Pacific, cunoscut ca TTP (Trans-Pacific Partnership) reprezintă totodată o reacţie din partea Statelor Unite şi Japoniei la ascensiunea economică a Chinei, care şi-a consolidat semnificativ, în ultimii 10 ani, influenţa regională şi globală, notează Financial Times.

Discuţiile au durat cinci ani, iar ultima întâlnire a avut loc în ultima săptămână la Atlanta, în SUA, unde oficialii statelor participante au purtat negocieri-maraton timp de şase zile, reuşind să pună la punct ultimele detalii. Printre temele controversate soluţionate peste weekend se numără durata perioadei de exclusivitate de care se bucură companiile farmaceutice atunci când dezvoltă un nou medicament şi accesul exportatorilor neo-zeelandezi pe pieţele de produse lactate din SUA, Canada şi Japonia.

Acordul a fost anunţat luni de miniştrii Comerţului din cele 12 ţări participante. Tratatul mai trebuie semnat de şefii de stat şi ratificat de forurile legislative.

TPP a fost criticat în întreaga lume pentru caracterul secret al negocierilor şi al conţinutului acordului, pentru că ar favoriza corporaţiile şi ar reduce influenţa sindicatelor din SUA, din moment ce înlesneşte circulaţia forţei de muncă. Printre opozanţi se numără şi Donald Trump, favorit în cursa pentru nominalizarea la alegerile prezidenţiale din SUA din 2016 din partea Partidului Republican.

Dacă TPP va fi aprobat şi ratificat la nivel naţional şi va intra în vigoare, va fi cea mai importantă mutare în comerţul global din 1994, când a fost înfiinţată Organizaţia Mondială a Comerţului.

Tratatul comercial Trans-Pacific ar putea deveni un deschizător de drumuri în comerţul secolului 21: abordează chestiuni precum circulaţia informaţiei, sau impune reguli de conduită şi guvernanţă pentru companiile de stat.

Printre cele mai controversate elemente se numără mecanismul de reglementare a disputelor dintre sectorul privat şi stat: în statele participante la TPP, corporaţiile vor putea chema guvernele în faţa unor curţi de arbitraj. Măsura este criticată deoarece există temeri că, astfel, companiile multinaţionale ar putea fi mai greu de controlat şi reglementat.

Un exemplu relevant este arbitrajul cerut de producătorul de ţigarete Philip Morris, care contestă legislaţia australiană anti-fumat, una dintre cele mai draconice din lume: Australia a interzis branding-ul pe pachetele de ţigări. La presiunile Australiei, Statele Unite au eliminat industria tutunului din mecanismul de arbitraj, astfel că un astfel de proces ar fi scos în afara legii odată cu ratificarea tratatului.

Pentru Uniunea Europeană, TPP reprezintă un pericol în ceea ce priveşte relaţiile comerciale cu SUA şi Asia. Washingtonul este în negocieri pentru un tratat comercial şi cu UE, TTIP, care are misiunea oficială de a înlesni comerţul între cele două continente şi de a întări polul transatlantic de putere în raport cu rivali externi precum China sau Rusia.

Negocierile anuale de la Doha, găzduite de Organizaţia Mondială a Comerţului, pentru un tratat comercial global sunt în impas de mai bine de 10 ani, astfel că SUA, UE şi marile economii asiatice au trecut la acorduri regionale, care ar putea avea ca punct final o reaşezare a comerţului mondial.