1EUR = 4.8351 RON | Bucureşti 33 º

Extern

Acordul climatic de la Paris, în vigoare de vineri. România şi-a asumat reducerea emisiilor GES cu 43%, până în 2030

Acordul de la Paris privind schimbările climatice intră în vigoare pe data de 4 noiembrie, după ce a fost ratificat de 72 de ţări, inclusiv România, care şi-a asumat reducerea cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 faţă de 2005, în sectoarele non-ETS, de exemplu transport, agricultură, construcţii şi gestiunea emisiilor din deşeuri.

04 noi, 2016 | Agerpres

'Semnând Acordul de la Paris, guvernele au evidenţiat tranziţia inevitabilă de la combustibili fosili către surse mai curate de energie. Întrucât energia care provine din surse regenerabile câştigă din ce în ce mai mult teren în faţa combustibililor fosili, iar cărbunele a intrat deja în declin, avem motive să fim optimişti, dar va mai dura până când vom putea sărbători (r)evoluţia energetică. Planurile naţionale de reducere a emisiilor trebuie să fie mai ambiţioase, întrucât, în acest moment, nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor propuse. Ne aşteptăm ca, în următoarele două săptămâni, în cadrul întâlnirilor COP22 de la Marrakech, guvernele să abordeze aceste probleme stringente pentru planetă', a declarat Jennifer Morgan, director executiv Greenpeace International, într-un comunicat de presă al organizaţiei, transmis vineri AGERPRES.

Reprezentanţii Greenpeace România sunt de părere că, în cazul ţărilor din Sud-Estul Europei, între care şi România, trecerea de la combustibili fosili la energie regenerabilă impune şi o tranziţie economică a zonelor afectate.

Astfel, zonele monoindustriale, precum judeţul Gorj, a căror economie este construită în jurul lignitului, trebuie să dezvolte din timp noi sectoare economice în măsură să asigure veniturile şi locurile de muncă. În plus, activiştii de mediu consideră că sunt necesare strategii de dezvoltare clare, asumate local la toate nivelurile şi agreate prin consens politic, pentru următorii ani.

'România are, deocamdată, supracapacitate de producţie a energiei electrice şi este exportator de energie electrică. Pe termen mediu, o parte din unităţile de producţie a energiei electrice vor fi dezafectate, în special termocentralele ce nu pot intra pe piaţa de energie fără ajutor de stat şi nu sunt îndeajuns de flexibile pentru un sistem energetic în care ponderea surselor regenerabile este în creştere. România poate deveni un exportator de energie electrică şi mai important în regiune, cu condiţia ca evoluţia capacităţii instalate să nu implice distrugerea râurilor, ocuparea terenurilor agricole, afectarea ariilor protejate sau sprijinirea prin ajutor de stat a sectorului nuclear şi al combustibililor fosili. Capacitatea de producţie a energiei electrice trebuie să evolueze către unităţi de mici dimensiuni, flexibile ca funcţionare, distribuite cât mai uniform pe teritoriul ţării, şi nu în direcţia unor noi termocentrale, reactoare nucleare şi hidrocentrale mari', este de părere Ion Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace România.

Guvernul României a adoptat, în data de 28 septembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenţia-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, actul normativ urmând să fie trimis spre dezbatere Parlamentului.

Acordul de la Paris a fost semnat, din partea României, pe 22 aprilie, la New York, de ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer.

'Documentul este primul acord cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice care impune obligaţii juridice tuturor părţilor pentru realizarea obiectivului global pe termen lung - de limitare a creşterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius faţă de nivelul din perioada pre-industrială, în funcţie de capacităţile şi responsabilităţile de care dispun statele. În acelaşi timp, părţile vor depune eforturi pentru a limita creşterea temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius', se precizează într-un comunicat al Executivului.

Principalele obligaţii ale României în conformitate cu Acordul de la Paris sunt reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 faţă de 2005, participarea la efortul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 faţă de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcţiile, gestiunea emisiilor din deşeuri - obiectiv la nivel de state membre ale UE stabilit în funcţie de PIB/cap de locuitor.

În data de 12 decembrie 2015, cele 196 de state participante la cea de-a 21-a Conferinţă a Părţilor de la Paris (COP 21) au semnat un acord prin care se angajează să depună eforturi pentru a limita creşterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius. Dintre cele 195 de state reprezentate la conferinţa din capitala Franţei, 186 au anunţat măsuri privind limitarea sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la orizontul anului 2030.

Documentul stabileşte un set de reguli ambiţioase şi obligatorii din punct de vedere juridic, în domeniul schimbărilor climatice, inclusiv reduceri cuantificabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

Acordul de la Paris privind schimbările climatice a fost ratificat de principalii trei poluatori ai lumii, Statele Unite ale Americii, China şi India, dar şi de Uniunea Europeană. Documentul stabileşte un plan de acţiune la nivel global, pe termen lung, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Guvernele ţărilor semnatare au convenit ca obiectiv pe termen lung să limiteze creşterea temperaturii globale la sub 2 grade Celsius faţă de perioada preindustrială şi să continue eforturile pentru a coborî această limită de creştere până la 1,5 grade Celsius, pentru a reduce astfel riscurile şi impactul schimbărilor climatice. De asemenea, acordul menţionează nevoia de a atinge un vârf al emisiilor de gaze cu efect de seră cât mai scăzut posibil (recunoscând totuşi că acest lucru va necesita o perioadă mai lungă pentru ţările în curs de dezvoltare) şi de a adopta cât mai rapid reduceri rapide ale poluării în concordanţă cu cele mai bune studii ştiinţifice disponibile.

În baza Acordului de la Paris, începând din 2023, părţile urmează să realizeze un bilanţ la nivel mondial, la fiecare 5 ani, bazat pe cele mai recente date ştiinţifice şi date privind punerea în aplicare existente la momentul respectiv, care va monitoriza progresele înregistrate şi va analiza situaţia în ceea ce priveşte reducerea emisiilor, adaptările efectuate şi sprijinul acordat, iar contribuţia succesivă a fiecărei părţi trebuie să reprezinte o evoluţie faţă de contribuţia sa precedentă şi să reflecte cel mai ridicat nivel de ambiţie al acesteia.

O primă discuţie cu privire la acţiunile întreprinse şi măsurile luate între timp este prevăzută pentru anul 2018, iar o primă revizie obligatorie ar urma să aibă loc în 2025.

Acordul de la Paris a fost ratificat de 72 de ţări, care reprezintă 56,75% din emisiile la nivel mondial de gaze cu efect de seră, depăşind pragul de 55% necesar pentru implementare. Uniunea Europeană reprezintă aproximativ 12% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

În prezent, temperatura medie globală este cu 0,85 grade Celsius mai ridicată decât la sfârşitul secolului al XIX-lea.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO