Acordul privind revizuirea directivei lucrătorilor detaşaţi, prima reformă europeană obţinută de Emmanuel Macron

Numai Polonia, Ungaria, Lituania şi Letonia au votat împotriva textului cu compromisul discutat timp de 12 ore, în timp ce state care înainte şi ele s-au manifestat împotriva revizuirii acestei directive, respectiv România, Bulgaria, Republica Cehă şi Slovacia, au basculat în final în tabăra franceză, scrie publicaţia Le Monde.

Franţa a insistat foarte mult asupra duratei maxime a detaşării, cerând ca aceasta să nu fie mai mare de 12 luni. Este de altfel şi promisiunea făcută de Macron în campania electorală, el respingând imediat după ce a venit la Palatul Elysee o propunere europeană aflată atunci în pragul adoptării.

Totuşi, în textul final adoptat luni seară se menţionează că durata detaşării poate fi extinsă după cele 12 luni cu încă 6 luni, cu condiţia ca societatea care detaşează lucrătorul într-un alt stat al UE să-şi ‘motiveze’ cererea pe lângă autorităţile respectivului stat.

Odată trecută această perioadă a detaşării, lucrătorii care au beneficiat de ea vor trebui să plătească impozitele în ţările care i-au primit, nu în cele de origine, şi să primească salariile corespunzătoare sectorului în care lucrează în ţara gazdă conform principiului ‘plată egală pentru muncă egală în acelaşi loc’, în directiva în vigoare în prezent fiind prevăzută doar plata salariului minim din ţara gazdă.

‘Este un text vag, foarte ambiguu şi pe care toată lumea îl va putea interpreta după bunul plac’, a declarat după reuniunea de la Luxemburg ministrul ungar Szabolcs Takacs.

Dar pentru a obţine majoritatea necesară revizuirii acestei directive elaborate în anul 1996 şi foarte criticată în Franţa pentru ‘dumpingul social’ creat, această ţară a mai făcut luni şi alte concesii, în special Spaniei, care, alături de ţările din est, a cerut ca sectorul transportului rutier să beneficieze de excepţii în revizuirea directivei.

Aşadar, Franţa a acceptat în final ca directiva revizuită să nu se aplice acestui sector până când se va ajunge la un acord asupra unui alt text european specific, care va preciza regulile aplicabile transportului rutier.

Încă o concesie făcută de Franţa a fost cea referitoare la perioada de tranziţie de dinaintea intrării în vigoare a directivei revizuite şi care va fi de patru ani de la adoptarea ei definitive, deci nu mai devreme de anul 2022, presupunând că varianta finală a textului, care mai trebuie discutat de Parlamentul European şi de Consiliul UE, va fi adoptată până la finele anului în curs.

Toate aceste concesii făcute de Macron au fost criticate de opoziţia franceză, atât de dreapta cât şi de stânga, precum şi de unele sindicate, mai ales cele din transporturi.

‘Cotizaţiile sociale ale lucrătorilor detaşaţi vor fi plătite tot în ţările de origine. Deci dumpingul social va continua să nu fie sancţionat’, a spus Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, în timp ce lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a vorbit despre o ‘capitulare’ a lui Macron.

În schimb, o parte a presei franceze consideră rezultatul reuniunii de luni a miniştrilor europeni ai muncii drept o primă victorie personală a preşedintelui Macron în demersul său de reformare a Uniunii Europene.

La rândul său, acesta din urmă a apreciat marţi că acordul obţinut este o ‘demonstraţie că Europa protejează împotriva exceselor instabilităţii regulilor, împotriva ocolirii acestora şi a dumpingului social.