Activele financiare ale băncilor, impozitate dacă ROBOR depășește 2%

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Un punct foarte, foarte important spunem noi şi cred că şi aşteptat este cel legat de introducerea unui mecanism ce are în vedere protejarea populaţiei şi a firmelor care au credite prin impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR-ului mai mare de 2%. Ştim cu toţii şi avem aici şi documente oficiale, inclusiv raportul Băncii Centrale din decembrie 2018, precum şi documente ale Băncii Centrale Europene şi nu numai, documente care arată sau evidenţiază foarte clar anumite practici, de fapt, incorecte faţă de populaţie, faţă de economia reală şi în acest sens am propus unele măsuri. Şi anume aplicarea, cum spuneam, sau impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%. Orice depăşire a acestui nivel este taxat cu diferite marje propuse de Ministerul de Finanţe”, a spus Eugen Teodorovici, la finalul şedinţei.

El a oferit şi câteva exemple care, în opinia sa, susţin o astfel de măsură.

„În România, randamentul capitalului în sectorul bancar este de peste 21%. Practic de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene, de 7%. De asemenea, în România este cea mai mare diferenţă, la fel, din spaţiul european, între dobânda la credite şi dobânda la depozite. Vă pot da şi un exemplu în acest sens, la termen de un an, la credite imobiliare garantate prin ipoteci, dobânda este de 6%, iar dacă se face un depozit pe acelaşi termen dobânda este de 1%. Vedeţi, diferenţe foarte mari şi o practică, cum spuneam puţin mai devreme, incorectă faţă de populaţie şi pentru care comportament să spunem am propus în Guvernul României prin această ordonanţă o măsură precum cea pe care v-am descris-o puţin mai devreme”, explicat Eugen Teodorovici.

Acesta a subliniat că o astfel de taxare e practicată la nivel european, prin diferite mecanisme.

„Este o practică europeană. Am făcut o analiză la nivel de Minister al Finanţelor, la nivel de Guvern, cu practici din alte state europene. Sunt cel puţin opt sau nouă la care ne-am referit în analiza noastră, chiar sunt costuri nu neapărat agresive dar mult mai costisitoare…sunt diferite mecanisme pe care statele membre le aplică, fie la depozite, fie la tot ce înseamnă pachete financiare pe total, sunt sisteme de la caz la caz. Nu o să găsiţi mai multe ţări cu acelaşi mecanism. Este şi un raport asupra stabilităţii financiare pe care BNR l-a dat publicităţii în decembrie şi care arată foarte clar multe dintre aceste elemente care necesită a acţiune care să remedieze aceste lucruri.(…) din păcate aşa lasă unii să se înţeleagă că nu depinde de aceste bănci (indicele ROBOR n.r). Din păcate să ştiţi că sunt sunt şi cazuri la nivel european oarecum similare de practici nenconcurenţiale şi de asocieri între interesele comune ale unor bănci care din păcate impun şi dictează în piaţă un astfel de cost”, a afirmat ministrul Finanţelor.

Potrivit datelor prezentate de acesta, dacă media trimestrială a ratei ROBOR este până la 0,5% peste pragul de referinţă (2%) taxa este de 0,1%, dacă este între 0,51% şi 1% peste prag cota este de 0,2%, dacă se depăşeşte cu până la 1,5% atunci este 0,3%, între 1,51% şi 2% peste prag este de 0,4%, şi peste 2% peste prag este de 0,5%, aplicată la activele financiare.

În proiectul prezentat în urmă cu trei zile de Teodorovici, pentru ROBOR la 3 şi 6 luni între 1,51% şi 1,7% era prevăzută o taxă de 0,2%, pentru ROBOR între 1,71% şi 2,5% de 0,4%, ROBOR între 2,51 şi 3% de 0,6%, iar dacă media trimestrială a ROBOR depăşeşte cu mai mult de 2% pragul de referinţă taxa va fi de 0,9% şi se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5%.