Acuzații noi în cazul ROBOR. Consiliul Concurenței, contrazis ferm din mediul universitar: ROBOR nu e LIBOR. Nu au existat anomalii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acestea sunt cele două mari concluzii care reies dintr-o analiză a  RoEM, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

„ROBOR trebuie înțeles atât ca un ansamblu de rate aplicabile tranzacțiilor de pe piața interbancară, cât și ca un reper care arată costul lichidității din economie. Din această perspectivă, evoluția sa și eventualele suspiciuni privind o posibilă manipulare trebuie analizate cu rigoare tehnică, din punct de vedere financiar și juridic, evitând interpretările simplificate sau politizarea subiectului. În același timp, orice argumente și dovezi pe care Consiliul Concurenței le va face publice în legătură cu presupusa manipulare a ROBOR vor trebui analizate pe baza unor considerente și criterii de specialitate”, arată specialiștii de la Cluj, citați de www.fineco24news.ro

Citește și: FOTO Cea mai mare amendă din România, pe cazul ROBOR

Ce este ROBOR?

La fel cum băncile stabilesc dobânzi pentru depozitele atrase și creditele acordate clienților, acestea percep dobânzi pentru operațiunile realizate între ele, respectiv pentru împrumuturile și plasamentele pe piața interbancară. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) nu reprezintă o singură dobândă, ci un set de rate care diferă în funcție de termenul  finanțării. În cazul pieței interbancare din România, ratele ROBOR sunt stabilite pentru mai multe scadențe: overnight (O/N – o zi, începând din ziua mecanismului de fixing), tomorrow next (T/N – o zi, începând din următoarea zi lucrătoare), o săptămână (1W), o lună (1M), trei luni (3M), șase luni (6M) și 12 luni (12M). O importanță deosebită are rata ROBOR la 3 luni, care a fost utilizată timp de mai mulți ani ca cel mai frecvent reper pentru calcularea dobânzilor la creditele ipotecare pe termen lung.

Specialiștii RoEM-UBB FSEGA precizează că ratele ROBOR nu sunt doar simple dobânzi la care se pot derula tranzacții interbancare, ci îndeplinesc și rolul unui reper pentru piața monetară interbancară. Așa cum este firesc în cazul cotațiilor de piață, ratele ROBOR sintetizează, pentru fiecare scadență, informații relevante despre condițiile pieței și indică nivelurile la care participanții sunt dispuși să tranzacționeze, contribuind astfel la formarea prețului (price discovery).

„Analizând structura cotațiilor ROBOR, se observă că, pe măsură ce scadența este mai lungă, volumul tranzacțiilor efective scade. Aceasta este o caracteristică firească a pieței, întrucât participanții preferă, de regulă, maturitățile mai scurte, care implică riscuri mai reduse de lichiditate și de durată. Chiar și în situațiile în care numărul tranzacțiilor efective pentru scadențe mai lungi, precum 6 luni sau 12 luni, este redus, cotațiile ROBOR pe termen mai lung continuă să îndeplinească rolul de reper de preț pentru piața financiară”, spun analiștii RoEM-UBB FSEGA.

Cum poate fi analizată evoluția ROBOR

ROBOR este un indicator relevant pentru mai multe categorii de participanți la piața financiară: pentru persoanele care au credite cu dobândă variabilă legată de acest indice, evoluția ROBOR influențează direct nivelul ratei lunare; pentru bănci, ROBOR reprezintă costul finanțării pe piața interbancară. Pe lângă acestea însă, ROBOR este, în primul rând, un indicator tehnico-financiar al pieței monetare, care reflectă reperele economice de bază ale pieței respective, explică specialiștii RoEM-UBB FSEGA.

Ca orice rată a dobânzii de pe piața monetară, ROBOR nu poate fi analizat separat de contextul economic în care evoluează. Nivelul său reflectă în principal costul banilor și este influențat de o serie de factori, precum așteptările privind evoluția economiei, lichiditatea disponibilă în piață, riscurile de neplată sau riscurile sistemice, precum contextul monetar și financiar intern și internațional. Dintre acești factori, un rol esențial îl au politica monetară și dinamica inflației, arată analiza RoEM.

Într-o economie de piață, dobânzile interbancare trebuie să reflecte orientarea politicii monetare, în special nivelul ratei de politică monetară și al coridorului de politică monetară, definit prin diferența dintre rata dobânzii de creditare și rata dobânzii de depozit ale BNR. În termeni simpli: dobânzile de pe piața interbancară ar trebui să evolueze, de regulă, în apropierea nivelurilor stabilite de banca centrală.

„Analiza evoluției ratelor ROBOR în perioada cuprinsă între trimestrul IV din 2018 și trimestrul IV din 2025, interval care se suprapune în mare măsură perioadei vizate de investigația Consiliului Concurenței, arată că valorile medii ale acestora pe întreaga perioadă analizată se situează în interiorul coridorului de politică monetară, fără abateri sau evoluții atipice. Mai mult, media simplă a ratelor ROBOR și ROBID din această perioadă este foarte apropiată de nivelul mediu al ratei de politică monetară, respectiv 4,22% comparativ cu 4,26%”, spun analiștii RoEM-UBB FSEG

Întreaga analiză poate fi consultată AICI