Românii nu mai iau credite sau băncile nu mai dau? Rădulescu, BT: Raportul credite/depozite va ajunge la 65%. În urmă cu 12 ani era dublu

Prin comparație, în urmă cu 12 ani, în maximul boom-ului financiar, raportul credite/depozite a era peste 100%, cu bănci care se apropiau chiar de 150-170% și excepții, precum fost Voksbank(azi parte din BT), unde raportul ajungea la 700%, având în vedere că nu atrăgea depozite.

„Ne așteptăm la creșterea soldului creditului neguvernamental cu un ritm mediu anual de 5.3% în perioada 2020-2022, în decelerare de la 7.6% în 2019 (cea mai bună dinamică din 2009), pe fondul perspectivelor de rebalansare a politicii economice (prin consolidare fiscal-bugetară) și intensificării concurenței exercitate de companiile care oferă soluții alternative de finanțare”, spune Andrei Rădulescu.

În acest context, raportul de analiză macro al Băncii Transilvania consideră că soldul depozitelor neguvernamentale va avea un avans mediu anual de 9.2% în intervalul 2020-2022, ca urmare a perspectivelor de creștere a veniturilor populației și de consolidare a ratei de economisire la un nivel ridicat. O astfel de evoluție va conduce la un raport minim între credite și depozite va continua tendința de scădere în trimestrele următoare, până la un nivel inferior pragului de 65% la final de 2022. În 2019, raportul credite-depozite s-a diminuat de la 75.3% în noiembrie la 72.8% în decembrie, nivelul minim din ultimele două decenii.

Punctele forte care ar putea genera evoluții favorabile pentru sectorul bancar în acest deceniu, sunt perspectiva continuării procesului de convergență a României spre nivelul din Zona Euro (inclusiv din perspectiva costurilor de finanțare). Ameliorarea perspectivelor de evoluție pentru sectorul bancar în perioada următoare este confirmată și de schimbarea tendinței în ceea ce privește expunerea băncilor străine pe România, precum și de eliminarea taxei speciale pe activele bancare.

De partea cealaltă, „Considerăm că provocările și riscurile pentru performanța sectorului bancar din România pe termen mediu constau în: evoluțiile macro-financiare mondiale, europene și interne (inclusiv incertitudinile determinate de incidența epidemiei virusului corona); nivelul ridicat al expunerii pe titluri de stat, mai ales în contextul provocărilor din sfera procesului de consolidare bugetară în context electoral în 2020; continuarea procesului de consolidare și accelerarea implementării Digitalizării; diversificarea surselor de venituri, inclusiv prin dezvoltarea segmentului de servicii bancare de investiții; identificarea oportunităților de dezvoltare în plan regional”, precizează Andrei Rădulescu.

Conform ultimelor date statistice prezentate de BNR, marja netă de dobândă pe segmentul credite-depozite noi în lei s-a diminuat cu 10 puncte bază lună/lună la 6.17 puncte procentuale în decembrie (nivelul minim din decembrie 2017). Evoluția a fost determinată de declinul ratei de dobândă la credite cu un ritm lunar de opt puncte bază la 9.13% (minimul din iunie 2018) și de creșterea ratei de dobândă la depozite cu trei puncte bază lună/lună la 2.96% (maximul din octombrie 2014). De asemenea, marja netă de dobândă la creditele-depozitele în sold în euro a scăzut cu trei puncte bază lună/lună la 1.94 puncte procentuale în decembrie (nivel minim istoric), pe fondul declinului ratei de dobândă la credite cu un ritm lunar de trei puncte bază la 2.07% (nivel minim record). Rata de dobândă la depozite a stagnat la nivelul minim istoric de 0.13% în decembrie.