AFP: Armele chimice din Siria par să îl convingă pe Obama să acţioneze

Imagini şocante în care apar cadavre de copii, aparent ucişi de gaze toxice în apropiere de Damasc pe 21 august, presiunea aliaţilor europeni şi arabi, dar şi din partea congresmenilor americani l-au convins, poate, pe liderul primei puteri mondiale de faptul că este necesar ca „într-un fel sau altul, să se răspundă regimului sirian”, relevă unii analişti.

Însă o intervenţie, chiar „limitată”, în Siria este dificilă pentru acest preşedinte american, considerat un sceptic în privinţa intervenţionismului militar energic, care a retras trupele din Irak şi se pregăteşte să facă acelaşi lucru în Afganistan.

Obama şi-a exprimat vineri, într-un interviu pentru CNN, reticenţa extremă faţă de angajarea ţării sale într-o nouă aventură militară în Orientul Mijlociu. El încearcă în permanenţă să articuleze o politică externă care să combine promovarea valorilor drepturilor omului şi democraţiei şi protejarea intereselor securităţii naţionale americane.

După ce a refuzat timp de peste doi ani să se atingă de angrenajul sirian, administraţia Obama probabil şi-a schimbat percepţia asupra conflictului după presupusul atac chimic comis miercuri. Un masacru despre care un oficial american a declarat, duminică, că are „puţine îndoieli” în privinţa responsabilităţii Damascului.

„Avem sentimentul, laWashington, că ne aflăm într-o nouă dimensiune şi că este necesar, într-un fel sau altul, să se acţioneze”, decriptează Barry Pavel, un fost oficial în domeniul Apărării şi Securităţii Naţionale în administraţiile lui Bill Clinton, George W. Bush şi Barack Obama.

Statele Unite „nu pot să nu mai facă nimic” împotriva Siriei, au declarat de asemenea pentru AFP Hussein Ibish de la Centrul American Task Force on Palestine şi Salman Shaikh, directorul Brookings Doha Center.

– „Atac limitat”

Obama i-a reunit weekendul acesta la Casa Albă pe oficialii diplomatici, militari şi în domeniul informaţiilor de cel mai înalt rang şi a discutat cu aliatul său britanic, premierul David Cameron.

Cei doi au convenit să dea „un răspuns serios din partea comunităţii internaţionale” acţiunilor Siriei şi au examinat opţiunile militare posibile.

În opinia lui Ibish, Washingtonul ar putea „cel puţin să efectueze un atac limitat cu rachete de croazieră împotriva locurilor arsenalelor chimice”.

Specialistul nu exclude nici ca forţele americane să să poată viza „infrastructuri utile regimului” sirian, ca „piste de aterizare şi baze ariene” a căror distrugere ar avea „un impact puternic asupra războiului”.

Salman Shaikh este de părere că Obama ar putea decide o „lovitură militară limitată (…), în stilul loviturilor punitive ale lui (Bill) Clinton”, referindu-se la operaţiuni ordonate de fostul preşedinte american în august 1998 împotriva Afganistanului şi Sudanului, iar în primăvara lui 1999 împotriva Serbiei.

În schimb, nici trupe la sol şi nici o zonă de excludere aeriană nu sunt vizate pentru moment.

Pe teren, Pentagonul şi-a poziţionat forţele, inclusiv nave de război înarmate cu rachete de croazieră în Mediterana, iar „toate opţiunile sunt pregătite (în cazul în care preşedintele Obama) ar decide să aleagă una dintre ele”, a avertizat secretarul Apărării Chuck Hagel.

Secretarul de Stat John Kerry şi-a petrecut ultimele patru zile la telefon cu aproximativ 20 de miniştri de Externe europeni şi arabi, inclusiv cel sirian, Walid Mouallem.

Însă, apreciază Shaikh, un eventual recurs la forţă din partea Statelor Unite este lipsit de o „strategie mai largă”.

În cazul în care ar urma să aibă loc o operaţiune împotriva Damascului, ar fi necesar „să fie susţinută de o diplomaţie solidă” în ţările din regiune, pledează expertul. El aminteşte că, în termeni de legalitate internaţională, „drumul ONU rămâne închis” din cauza opoziţiei Rusiei şi Chinei.

În fine, în „ultima parte a strategiei sale, Obama ar trebui să pregătească poporul american mai bine decât a făcut-o până acum”, a declarat Shaikh.