AFP: Proiectul privind o mină de aur canadiană trezeşte din toropeală tinerii români

„După primăvara arabă şi vara turcă, toamna românească”, proclamă un banner al uneia dintre reuniunile care au avut loc la Bucureşti, în piaţa Universităţii, teatrul revoltei împotriva dictaturii lui Nicolae Ceauşescu în 1989.

Majoritatea manifestanţilor au între 18 şi 35 de ani şi sunt liceeni, studenţi, ingineri, artişti, antreprenori, mulţi deschişi către Europa şi către lume dar ataşaţi de România. „Printre manifestanţi se află o elită a tinerei generaţii, oameni din ce în ce mai implicaţi în viaţa cetăţii”, afirmă sociologul Mircea Kivu.

Cu sensibilităţi diferite, „ecologişti, anarhişti, oameni de dreapta, libertarieni … ei resping în general partidele politice” şi se mobilizează în mare parte graţie reţelelor de socializare, adaugă el.

Ei vin să protesteze pe biciclete, cu copiii în spate sau în landouri, bat ritmul cu sticle de plastic umplute cu pietricele şi îşi creează propriile lozinci şi sloganuri, de la „Uniţi salvăm Roşia Montană”, „Iubim natura nu cianura” la „Lăsaţi aurul unde l-au ascuns drăcuşorii”.

„După 1989 se manifesta mult în stradă, apoi oamenii s-au descurajat deoarece au văzut că nu reuşeau să facă lucrurile să se mişte. A urmat o perioadă de apatie dar aceşti tineri au un optimism nou”, apreciază Kivu.

Duminică, ei erau peste 15.000 în stradă pentru a cere Guvernului să retragă un proiect de lege care ar deschide calea exploatării celei mai mari mine de aur din Europa în pitorescul sat Roşia Montană din Transilvania.

Dezvoltat de compania canadiană Gabriel Resources, prin filiala sa Roşia Montană Gold Corporation, proiectul va necesita folosirea a aproximativ 12.000 de tone de cianură pe an şi ameninţă, potrivit arheologilor, galeriile miniere din epoca romană.

Compania promite sute de locuri de muncă, respectarea normelor de mediu şi restaurarea patrimoniului.

„Roşia Montană a reuşit să atingă corzi sensibile deoarece proiectul atacă valorile în care tinerii cred cu adevărat”, ecologie, transparenţă, dreptul cetăţenilor de a fi informaţi, subliniază pentru AFP Codruţa Cernea, o pictoriţă care participă pentru prima dată în viaţa sa la manifestaţii.

„O generaţie tânără care este dezinteresată de politică îşi conştientizează vocea”, adaugă ea.

Ca în Turcia, o problemă legată de mediu a ajuns să exprime nemulţumirea faţă de o clasă politică pătată de scandaluri de corupţie repetate şi considerată incapabilă să crească nivelul de trai în cea de-a doua cea mai săracă ţară din Europa.

„Acest proiect de lege a fost picătura care a umplut paharul”, afirmă pentru AFP actriţa Cristina Flutur, care a primit premiul pentru interpretare la Cannes în 2012, declanşând „o revoltă reprimată prea multă vreme”.

„Sper că oamenii politici vor reacţiona. Pentru că România nu este ţara lor, ci ţara tuturor”, adaugă ea.

„Se asistă la un fenomen inedit din anii 1990: coagularea unei opoziţii reale în interiorul societăţii civile”, subliniază Victoria Stoiciu, de la Fundaţia Friedrich Ebert în România.

„Bineînţeles, se poate spune că mii de persoane nu sunt comparabile cu sutele de mii de manifestanţi din Franţa sau Portugalia, dar pentru România, unde toropeala civică este adeseori sufocantă, este un mare pas înainte”, continuă ea.

„Oamenii politici s-au bazat pe faptul că noi nu vom reacţiona dar eu simt că există un spirit nou care se afirmă. Sper că începând de acum vom învăţa să luptăm şi pentru alte lucruri în care credem”, afirmă Cernea.