Agricultorii români descoperă dronele, roboţii şi tractoarele autonome

Cea mai mare fermă agricolă a țării, Agricost, folosește deja de ani buni în sistem satelitar integrat, cu care supraveghează cele peste 50 de mii de hectare pe care le administrează. Sistemul folosește o rețea de senzori, care costă câteva mii de euro, cu ajutorul cărora fermierii afla rapid dacă solul este contaminat, nivelul rezervă de apă sau gradul de dezvoltare al culturilor: ei primesc alerte pe mail sau pe telefon, o dată la 10-15 minute alerte despre ce se întâmplă cu recoltele lor. „Știm în orice moment tot ce se întâmplă pe cele 57 de mii de hectare și oamenii noștri pot interveni rapid. Altfel, nu ai cum să te descurci – când porumbul are peste un metru și jumătate, nu ai cum să știi ce găsești acolo. De aceea, suntem foarte mulțumiți, nu mai poți trăi cu carnețele în care notam datele din câmp”, spun reprezentanții Agricost, companie care a și fost premiată cu titlul de Fermier Progresist, la conferința Agricultura de Precizie, unde s-a vorbit despre soluțiile inteligente pentru digitalizarea fermelor din România.

Îmbucurător este că la eveniment au venit și mici fermieri care au investit în asemenea tehnologii, arătând că accesul la asemenea sisteme revoluționare nu este doar un monopol al companiilor mari. De exemplu, un mic fermier ce deține o seră de roşii a investit peste 2 milioane de euro într-un sistem computerizat care controlează toate procesele de irigație, umbrire sau ventilație, asta pe lângă montorizarea permanentă a temperaturii și umiditații. Florin Munteanu spună că investiția a produs rapid efecte, iar producţia de legume s-a dublat în doar un an, de la 35 de kilograme pe metru pătrat, la 62,5 kilograme.

Un alt fermier, care deține 4000 de hectare în Vrancea, Teofil Dascălu, susține chiar că are deja mare parte dintre tehnologiile expuse la conferință, sisteme satelitare și chiar tractoare autonome de ultimă oră, al căror interior seamănă cu cel al unei mașini de 15-20.000 de euro. Iar Ferma Peica din Bistrița Năsăud este singura din țară care dispune de patru categorii de roboți. “Avem roboții de muls, avem robotul de curățare a furajelor și robotul de adus furajul aproape de fondul de furajare. Ei fac acum toată treaba, ceea ce făceau altă dată 20 de oameni acum fac 5 sau 6”, susțin reprezentanții firmei. La conferință a fost prezentat un alt tip de robot care poate fi programat ușor, destinat segmentului firmelor mici şi mijlocii pentru operațiuni de ridicare, împachetare şi paletizare. Dispozitivul costă între 20 și 30.000 de euro, iar procesul se poate aplica de la strângerea ouălor în fermele de păsări la adunarea merelor din copaci.

Robotizarea este, dealtfel, soluția inevitabilă a viitorului în industria agricolă unde lucrează acum un sfert dintre angajaţii români, adică de 6 ori mai mulţi decât media europeană. Faptul că România folosește încă multă muncă fizică înseamnă și că în privința randamentului suntem în a doua jumătate a topului european, cu circa 600 euro/ha, marile puteri agricole europene depăşind 1.000 euro/ha. România are o suprafaţă agricolă utilizată de 13,9 milioane de hectare și a ajuns pe primul loc în Europa anul trecut la producțiile de porumb și floarea soarelui.