Alături de Robor, un nou Regulament BNR ameninţă scumpirea creditelor începând de anul viitor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul de modificare a Regulamentului 5/2013 „asigură preluarea, în cadrul de reglementare național, a prevederilor Ghidului privind practicile de administrare a riscurilor de credit bancare şi contabilizarea pierderilor de credit aşteptate, emis de Autoritatea Bancară Europeană. Ghidul vizează asigurarea utilizării de către instituțiile de credit a unor practici robuste de administrare a riscului de credit, în contextul implementării și aplicării pe baze continue a unui cadru de înregistrare în contabilitate a pierderilor de credit așteptate” explică BNR pe site-ul propriu.

Modificările BNR încearcă să ofere băncilor un ghid de adaptare la IFRS 9, definind noţiunea de Expected Credit Losses -ECL, oferind informaţii privind pragurile de ajustare, condiţiile de stabile a unor modele de evaluare colective şi individuale a creditelor acordate de bănci, clarificări contabile, etc. Modele de risc, ratinguri pe fiecare client, aprecieri în funcţie de coordonate geografice, aşteptări macroeconomice, posibilităţi de scădere a veniturilor clienţilor bancari, metode de evaluare a garanţiilor în funcţie de evoluţiile viitoare pe fiecare segment industrial – sunt doar câteva dintre modificările pe care băncile vor trebui să le aplice de anul viitor.

Evaluările se fac periodic, dar cel puţin odată pe an, pe toate tipurile de credit, trecute şi viitoare. Băncile trebuie să facă scenarii de depreciere ale împrumuturilor, garanţiilor, sectoarelor industriale, scenarii realizate pe plan intern sau externalizate.

Necesarul de provizionare impus de IFRS 9 prevede necesitatea constituirii de provizioane suplimentare pentru toată durata de acordare a creditelor pe termen mediu şi lung, de la 5 la 30 de ani. În prezent, băncile provizionează în funcţie de zilele de întârziere ale clientului la plata ratei. Acum, vor face calcule şi în funcţie de ratingul clientului, astfel provizionarea va fi mai mare sau mai mică, dar se va realiza în momentul acordării împrumutului, fără să mai aştepte ca el să devină neperformant. Băncile vor fi obligate să facă provizioane antedatate şi în cazul companiilor şi în cazul statului. Nu la titluri de stat, dar la eventuale credite pe care statul şi-ar dori să le acceseze de la bănci pentru anumite proiecte, construcţii de autostrăzi sau alte tipuri de investiţii.

Toate aceste modificări presupun creşteri de costuri „la ajustări pentru depreciere din cauza pierderii aşteptate”, conform proiectului de modificare a Regulamentului 5/2013. Cresc costurile operaţionale din cauza implementării şi administrării IFRS9. Toate băncile vor fi obligate să lucreze cu firme din Big Four pentru auditurile ratingurilor pe plan intern sau transpun local modificările pregătite de băncile mamă.

Alte efecte vizează scumpirea automată a creditelor noi, independent de creşterea dobânzilor la nivel mondial. De asemenea, în cazul IMM-urilor, analiza de stabilire a ratingului vorbeşte de creditare în funcţie de ramurile economice în care activează. Pentru a reduce volatilitatea rating mai bun vor avea cei care activează în ramuri economice stabile, fără riscuri de insolvenţă, cu profituri constant. Colateralul, garanţiile în cazul creditelor ipotecare sunt luate în calcul la stabilirea provizioanelor noi, dar nu vor mai putea fi compensate de către bănci.

Raportul privind impactul IFRS 9 asupra sistemului bancar românesc, pe baza datelor de la sfârşitul anului 2016, arată că „rata fondurilor efective ale băncilor se va micşora cu peste 6%-8%. „Provizioanele suplimentare, fiind o cheltuială pentru bancă, vor determina automat scăderea profitabilităţii sistemului bancar şi totodată nivelul solvabilităţii băncilor va înregistra o scădere cu 1%-1,5%”, ne-au declarat surse oficiale din mediul bancar.

Scăderea indicatorului de solvabilitate nu ar fi o problemă prea mare pentru că, aşa cum arată ultimul raport de stabilitate publicat de BNR, „nivelul mediu al solvabilității (18,3 la sută rata fondurilor proprii totale, decembrie 2016) plasează sectorul bancar românesc în intervalul cu cel mai mic nivel de risc stabilit de Autoritatea Bancară Europeană.