Alegeri în Republica Moldova: Preşedintele Nicolae Timofti a convocat Consiliul Suprem de Securitate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Consiliul Suprem de Securitate este convocat, după ce vineri Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS) a sesizat cu privire riscul destabilizării situaţiei politice din republică, în urma intensificării acţiunilor unor forţe, în contextul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, scrie Agerpres.

Preşedintele Nicolae Timofti a convocat ultima oară Consiliul Suprem de Securitate la 7 octombrie. Atunci, imediat după şedinţă, secretarul Consiliului, Alexei Barbaneagră, declarase presei că mai mult de 30 de persoane, suspectate că ar fi fost militari străini şi care au încercat să între în Republica Moldova, au fost întoarse de pe aeroportul din Chişinău în ultimele trei luni.

La 30 noiembrie, moldovenii sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege parlamentul, care urmează să formeze noul guvern. În cursă s-au înscris 23 de partide şi trei independenţi, iar recentele sondaje de opinie relevă o largă polarizare a electoratului în ceea ce priveşte orientarea externă a Republicii Moldova.

Şase partide au şanse să acceadă în noul parlament. Principal oponent al proeuropenilor, Partidului Comuniştilor este cotat cu 21% din voturi, la egalitate cu Partidul Liberal-Democrat (21%) în rândul alegătorilor decişi (care reprezintă 66% din totalul răspunsurilor), potrivit celui mai recent sondaj. Pe poziţia a treia se situează Partidul Democrat cu 18%, pe locul patru – Partidul ‘Patria’ cu 12%, conform Barometrului de opinie publică, un sondaj de referinţă în Republica Moldova. Partidul Liberal şi Partidul Socialist acumulează câte 10% din voturi fiecare.

Dacă o parte importantă a populaţiei doreşte ca Republica Moldova să meargă în continuare pe drumul european, alta, dimpotrivă, respinge această alegere, pronunţându-se pentru aderarea la spaţiul eurasiatic, împreună cu Rusia.

Această divizare între susţinătorii orientărilor spre Est şi Vest induce un grad mare de imprevizibil cu privire la direcţia pe care o va urma noua guvernare de la Chişinău, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, opinează analişti de peste Prut.

Dacă efectele pozitive ale asocierii la Uniunea Europeană întârzie să se producă la nivelul întregii societăţi, urmările negative ale sancţiunilor aplicate de Federaţia Rusă la produsele tradiţionale de export au determinat în mare parte reacţii dure împotriva actualei coaliţii proeuropene aflate la guvernare, apreciază istoricul Gheorghe Cojocaru într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă. Astfel, partidele proeuropene, în prezent la guvernare, vor deconta toate aceste efecte, spune el.