Alegeri în Ungaria: Controversatul premier Viktor Orban este favorit. Ce a făcut în primul său mandat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu ajutorul unei majorităţi parlamentare de două treimi, el a schimbat profund Ungaria în ultimii patru ani, dar criticii săi îl acuză că a slăbit în acelaşi timp valorile democratice.

După victoria la scrutinul din aprilie 2010, guvernul său conservator a trecut rapid la o reformă în sectorul mass-media, acesta fiind începutul unor schimbări legislative de amploare. Pus sub tutela noului Consiliu media, organism dominat de apropiaţii puterii, acest sector a fost obligat să se conformeze unor reguli stricte. Această lege criticată pentru îngrădirea libertăţii de exprimare a condus la primul conflict cu Uniunea Europeană în luna ianuarie 2011, chiar atunci când Ungaria a preluat preşedinţia blocului comunitar.

Câteva luni mai târziu, guvernul ungar a acceptat să facă unele concesii, dar insuficiente pentru a elimina ameninţările la adresa libertăţii presei, după cum notează Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Pe măsură ce Parlamentul de la Budapesta adopta noi legi într-un ritm accelerat (850 în total, faţă de 580 în precedenta legislatură), au apărut şi alte neînţelegeri cu Bruxellesul. UE i-a cerut lui Orban să-şi revizuiască abordarea în domenii precum protecţia datelor, justiţia sau în privinţa Băncii Centrale. Atacurile împotriva acesteia din urmă au condus la sfârşitul anului 2011 la suspendarea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional şi cu UE pentru acordarea unui împrumut.

Confruntat cu riscul intrării Ungariei în incapacitate de plată, Viktor Orban a acceptat o revizuire a legii ce reglementa activitatea acestei bănci şi a ajuns la un acord cu organismele financiare internaţionale. Dar în final nu a mai avut nevoie de acel împrumut, întrucât a reuşit să crească veniturile la buget prin noi impozite percepute sectorului financiar-bancar şi companiilor străine, măsuri de asemenea contestate de UE. Dar în ziua de azi toţi membrii conducerii Băncii Centrale sunt apropiaţi ai Fidesz, partidul lui Orban.

Tensiunile ating un nou vârf la începutul anului 2012, odată cu intrarea în vigoare a noii Constituţii, care a cimentat autoritatea Fidesz în toate instituţiile şi a fost revizuită de atunci de cinci ori. În acel an pe 3 ianuarie zeci de mii de unguri au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva ‘dictaturii lui Orban’. Secretarul american de stat, Hillary Clinton, a avertizat asupra ‘declinului democratic’ constatat în Ungaria. În acelaşi timp, UE a accentuat presiunile asupra Budapestei, mai ales la capitolul justiţie.

Dar evoluţiile ulterioare aveau să vină în sprijinul lui Orban. Uniunea Europeană, preocupată de propria ei criză, a acordat tot mai puţină atenţie Ungariei, care şi-a reaşezat finanţele publice şi a ieşit în anul 2013 din procedura de deficit excesiv. Totodată, manifestaţiile au scăzut în intensitate, iar opoziţia cu greu a reuşit să se unească şi să se facă auzită.

Pe de altă parte, deşi Orban susţine la nivel declarativ o ‘toleranţă zero’ faţă de antisemitism, incidentele şi remarcile antisemite s-au înmulţit în ultimii ani în parlamentul de la Budapesta. Reabilitarea lui Miklos Horthy şi a unor scriitori antisemiţi i-au determinat pe scriitorul Elie Wiesel, distins cu Premiul Nobel pentru Pace, şi pe istoricul american Randolph Braham, ambii de origine română şi supravieţuitori ai Holocaustului, să restituie guvernului ungar decoraţiile primite. O nouă polemică a apărut recent din cauza unui monument în memoria victimelor ocupaţiei naziste, comunitatea evreiască acuzând guvernul ungar că prin ridicarea acestuia încearcă să minimalizeze responsabilitatea statului ungar în deportarea evreilor.