Conform rezultatelor aproape complete, socialistul António José Seguro, 63 de ani, a ieşit învingător în primul tur, cu 31% din voturi, contra 23,5% pentru candidatul populist André Ventura, 43 de ani.
„Fac apel la toţi democraţii, toţi progresiştii şi toţi umaniştii să ni se alăture, astfel încât, împreună, să putem învinge extremismul şi pe cei care seamănă ură şi dezbinare în rândul portughezilor”, a declarat Seguro în discursul său de victorie, scrie Agerpres.
Al doilea tur de scrutin nu a mai fost necesar pentru alegerile prezidenţiale portugheze din 1986, iar acest scenariu reflectă schimbările produse în ultimii ani de ascensiunea extremei drepte în ţara iberică.
„Dreapta este mai fragmentată ca niciodată, dar portughezii ne-a dat conducerea”, a declarat Ventura, îndemnând alegătorii să nu se „teamă de schimbare”.
Contrar a ceea ce preziceau sondajele publicate înaintea votului, Ventura nu a câştigat primul tur, dar îşi continuă progresul electoral, care a făcut deja din partidul său, Chega („Destul”), principala forţă de opoziţie la guvernul de dreapta.
Prim-ministrul Luis Montenegro, numit din nou în luni mai în fruntea unui guvern minoritar, va trebui să coabiteze cu un preşedinte care nu este din propria sa tabără, spre deosebire de preşedintele în exerciţiu, conservatorul Marcelo Rebelo de Sousa.
„La mai puţin de un an de la victoria dreptei lui Luis Montenegro, totul indică faptul că următorul preşedinte va fi un socialist”, a declarat pentru AFP politologa Paula Espirito Santo, referindu-se la sondajele publicate înainte de votul de duminică, care îl arătau pe Seguro câştigând un eventual duel împotriva lui Ventura.
„Aceasta este o înfrângere pentru guvern însuşi”, a adăugat această analistă din cadrul Institutului superior de ştiinţe sociale şi politice al Universităţii din Lisabona (ISCSP).
În faţa rezultatelor de duminică, Montenegro a refuzat să aleagă între Seguro şi Ventura. „Spaţiul nostru politic nu va fi reprezentat în al doilea tur (…) şi nu vom da niciun consemn de vot”, a declarat şeful guvernului, care s-a bazat în Parlament uneori pe opoziţia de extremă dreapta, iar alteori pe socialişti.
După o campanie electorală plină de suspans, cu un număr record de 11 candidaţi, candidatul susţinut de guvern, Luis Marques Mendes, s-a clasat pe locul cinci, cu mai puţin de 12% din voturi.
Ales prin sufragiu universal, preşedintele portughez nu are puteri executive, dar poate fi chemat să joace un rol de arbitru în caz de criză, având dreptul de a dizolva Parlamentul pentru a convoca alegeri legislative.
Conform rezultatelor parţiale aproape complete, eurodeputatul liberal Joao Cotrim Figueiredo a ocupat locul trei, cu aproximativ 16% din voturi.
Independentul Henrique Gouveia e Melo, amiral în retragere care a condus cu succes campania de vaccinare împotriva COVID-19, a ocupat locul patru, obţinând puţin peste 12% din voturi.