Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare consideră inacceptabil plafonul de 100 de lei/hectar acordat fermierilor afectați de secetă

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, în numele fermierilor şi cooperativelor agricole membre, priveşte cu îngrijorare declaraţiile publice recente ale ministrului interimar al agriculturii, a cărui activitate am apreciat-o şi continuăm să o apreciem. Tocmai de aceea, considerăm necesară o clarificare publică: fermierii din sectorul vegetal, afectaţi de secetă, de instabilitatea geopolitică şi de presiunile comerciale care le fragilizează activitatea, trebuie să primească informaţii corecte, coerente şi transparente cu privire la sprijinul care li se cuvine. De altfel, ne exprimăm public susţinerea pentru sectoarele bovin şi suin şi înţelegem nevoia unor măsuri dedicate.

Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunţe, prin declaraţii televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condiţiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. Între textul normativ şi comunicarea publică există o contradicţie pe care cerem să fie lămurită”, se arată în document.

Organizaţia menţionează că plafonul de 100 de lei/hectar nu este susţinut de cifrele oficiale. Astfel, pe baza datelor din Nota de fundamentare a proiectului, numai alocarea europeană, de aproximativ 14,8 milioane euro (77.680.760 de lei), împărţită la suprafaţa de 553.961 de hectare calamitată la porumb şi floarea-soarelui, înseamnă aproximativ 140 lei/hectar.

„Cu alte cuvinte, fără niciun leu contribuţie naţională, cuantumul european singur depăşeşte suma comunicată public. Schema totală prevăzută în proiect, de 233.042.280 lei (alocare europeană plus contribuţie naţională), raportată la aceeaşi suprafaţă, înseamnă aproximativ 421 lei/ha în medie, iar cuantumul maxim prevăzut în act este de 523 lei/ha. Aşadar, plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene şi la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului.

O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin. Pentru ferme lovite de secetă, cu costuri crescute, pierderi comerciale şi incertitudine administrativă, 100 lei/ha nu reprezintă realitatea (cheltuieli, costuri exacerbate la combustibil şi îngrăşăminte) cu atât mai mult cu cât aceeaşi notă de fundamentare recunoaşte cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb şi 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui”, explică semnatarii scrisorii.

În acest context, AAC, prin fermierii pe care îi reprezintă, solicită calculul complet şi oficial: suprafaţa eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare pe intervale, contribuţia naţională efectivă şi destinaţia integrală a fondurilor, inclusiv a oricărei sume redirecţionate către alte măsuri.

„Dacă Ministerul Finanţelor nu identifică resurse naţionale pentru o despăgubire corectă, cerem să spună acest lucru deschis şi să îşi asume public şi politic decizia. Alocarea europeană pentru fermierii afectaţi de secetă provine din rezerva agricolă a PAC, acelaşi cadru din care sunt finanţate şi plăţile directe, care vin însoţite de constrângeri de producţie. Aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept soluţie.

Fermierii şi-au planificat activitatea pe baza angajamentelor publice: au negociat scadenţe, au reeşalonat plăţi, au contractat inputuri şi au continuat să înfiinţeze culturi. Schimbarea repetată a cuantumului anunţat, de la 100 euro/ha, la 333 lei/ha, la maximum 100 lei/ha, subminează predictibilitatea unui sector deja vulnerabil şi, mai grav, vulnerabilizat prin decizii politice”, avertizează sursa citată.

În plus, fermierii vor instituirea unui mecanism permanent de dialog între Administraţia Prezidenţială, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene şi organizaţiile reprezentative din agricultură.

„Fermierii nu cer privilegii şi nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparenţă, predictibilitate şi consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea, astfel încât punctele lor de vedere să fie luate în considerare, nu ignorate şi înlocuite de simple comunicări ca fapt împlinit”, se precizează în scrisoarea oficială.