Alina Cvasnievschi, IGEL România: ”În IT este mai greu să angajezi juniori buni decât seniori”. Colosul german pariază pe România ca nucleu strategic de R&D

IGEL, companie germană din domeniul securității la nivel de endpoint, a intrat pe piața din România în toamna anului trecut prin deschiderea unui R&D Center of Excellence la București.

IGEL are în plan o investiție de câteva milioane de euro în România în următoarele 24 de luni, iar noul hub din București va dubla prezența tehnică a companiei în regiune și va crea până la 80 de locuri de muncă.

Country Managerul IGEL România Alina Cvasnievschi a explicat, pentru Economica.net, schimbările din piața muncii IT, rolul universităților și motivele pentru care România rămâne atractivă pentru investiții în tehnologie.

„Din punctul meu de vedere, mie îmi pare mai greu să selectez un junior bun decât un senior. Pentru că la senior vezi experiența și te ajută. Dar la junior trebuie să verifici potențialul. Și e mult mai greu să faci asta”, explică Alina Cvasnievschi.

Aceasta a subliniat că lipsa experienței practice și diferența dintre ce se predă în facultate și realitatea din industrie complică procesul de selecție.

„Am văzut niște mișcări îmbucurătoare și în mediul academic. Sunt tot felul de inițiative. Dar, în continuare, din punctul meu de vedere, învățământul nu-i pregătește pentru realitatea din teren.”

În acest context, IGEL a ales să investească în formarea internă și plănuiește să încheie parteneriate cu universitățile. Compania derulează deja un program de internship, denumit „working students”, care vizează atragerea tinerilor încă din timpul facultății. „Deja avem trei colegi care lucrează în departamentul de Linux. Și o să vrem să facem asta și în departamentul de Java, pe măsură ce creștem. Și sunt foarte ok. Mă bucur să-i văd crescând foarte bine”.

În prezent compania a recrutat aproximativ jumătate din cele 85 de roluri pe care dorește să le deschidă la București.

”Planul e să creștem cam până la 85. Depinde foarte mult de cum evoluează piața, pentru că cerere există. Avem multe poziții deschise la nivel de grup, dar am crescut foarte repede”.

AI-ul nu elimină juniorii, dar schimbă regulile jocului

Deși inteligența artificială (AI) este văzută ca o amenințare, Alina Cvasnievschi nu crede că acesta va înlocui pozițiile de junior. „Nu cred că o să înlocuiască juniorii pentru noi cel puțin, o companie care folosește AI-ul mult. În continuare angajăm studenți și juniori, pentru că ei sunt, până la urmă, cei mai tech-savvy. Sunt generația care a crescut cu tableta și cu telefonul și nu cred că o să-i înlocuiască. Dar AI-ul augmentează abilitățile și dacă înveți să lucrezi cu el, să-l folosești, te ajută foarte mult în orice domeniu lucrezi”.

În schimb, AI-ul devine un instrument de augmentare a competențelor, iar cei care nu îl folosesc riscă să piardă teren.

”Nu cred că va înlocui neapărat oameni, dar cred că cei care nu poate să lucreze cu AI-ul vor avea de pierdut într-o formă sau alta”.

Pentru Country Managerul IGEL România, criteriul decisiv rămâne însă pasiunea, nu doar cunoștințele tehnice. „Revin la partea de pasiune, care pentru mine e foarte importantă. Pentru că atunci când am avut boomul din România, cu multe poziții deschise, mulți studenți au ales Politehnica sau Informatica de la Universitate pentru bani. Împinși, poate, și de părinți. Și atunci trebuie să-i găsești pe cei care s-au dus cu adevărat din pasiune, care fac asta de mici, care au proiecte personale, care poate au fost la diverse concursuri. Sunt anumite lucruri la care ne uităm, care au și ceva soft skills”.

Pe lângă competențele tehnice, soft skills-urile au devenit esențiale, mai ales într-un mediu de lucru Agile.

„Sunt anumite lucruri la care ne uităm, care au și ceva soft skills. Acum se pune accent și pe partea asta, mai ales că noi folosim Agile. Și fiecare trebuie să știe să-și susțină punctul de vedere și ce a făcut.”

”Noi folosim Agile și atunci fiecare trebuie să știe să-și susțină punctul de vedere în ce a făcut. Nu mai există acele timpuri în care fiecare programator stă izolat la el la birou, și nu-l bagă nimeni în seamă. Și partea de soft skills e importantă”, punctează general managerul.

Ce specializări sunt la mare căutare și dificil de recrutat

Rolurile cele mai dificil de recrutat sunt cele de specialiști Java, dar și programatorii seniori, indiferent de tehnologie.

”Lucrez de 20 de ani în aceasta industrie. Aș fi crezut că rolurile cele mai dificile sunt cele de Linux Development, dar avem deja 23 de oameni recrutați în mai puțin de un an. Și cu experiență pe dezvoltare în sisteme de operare. Acum avem un pic de dificultăți la Java. Dar cel mai greu, este de găsit programatorul senior, indiferent de tehnologie”, a explicat oficialul IGEL România.

Procesul de selecție este riguros, cu trei etape distincte și circa șapte intervievatori implicați pentru seniori.

”Fiecare companie își setează niște criterii. Ce înseamnă un senior pentru noi poate nu înseamnă un senior pentru o altă companie sau poate sunt alte companii mai exigente și au alte criterii. Deci trebuie să găsim o combinație de competențe tehnice și soft skills care să ne satisfacă pe toți.  Și chiar sunt de părere că aceasta e cea mai mare provocare. Nu vrem să facem compromisuri. Atunci când crești repede, din experiența mea, poți să faci niște compromisuri care să aducă prejudicii ulterior. Și atunci suntem foarte atenți. Dar, din punctul meu de vedere, este peste așteptări faptul că am găsit atâția oameni super buni”.

Contextul ultimilor ani, marcat de restructurări și concedieri în industria IT, a influențat inevitabil piața forței de muncă, însă nu a schimbat regula de bază: profesioniștii buni continuă să fie căutați. Alina Cvasnievschi spune că disponibilizările din ultimii doi-trei ani au avut un impact vizibil, dar nu au eliminat competiția pentru talent.

„În ultimii 2-3 ani, într-adevăr, în piață a fost greu. Dar oamenii buni în continuare își găsesc loc. Adică e ca peste tot, ca în orice industrie. Atunci când ești bun și pasionat, îți găsești loc.”

Planurile pentru IGEL România

Decizia IGEL de a investi milioane de euro în România, fonduri direcționate către un sediu modern în Floreasca Park, echipamente hardware complexe și salarii competitive, a fost fundamentată pe o analiză riguroasă a pieței.

„Au fost tot felul de discuții, că România a devenit foarte scumpă, ceea ce este foarte adevărat (…) Au venit pregătiți și știau că nu vin în România pentru că e o țară ieftină, ci vin pentru talent și pentru diversitatea skill-urilor. Nu au ales România ca locație low cost, au ales România ca să dezvolte un hub care să devină nucleu pentru IGEL pe termen lung România este, cred că, a treia piață din Europa Centrală și de Est din punct de vedere al disponibilității talentului. Acesta a fost motivul principal”, explică Cvasnievschi. La acest argument s-au adăugat competențele lingvistice, adaptabilitatea culturală și apropierea de echipele din Germania. „Un mare selling point al României este că ne asemănăm și cu cultura vest-europeană, dar și cu cea americană.”

Deși planul inițial a fost dezvoltarea unui centru de software development, compania germană a decis să extindă serviciile pe care le oferă din România.

„Au început prin a zice că vor doar R&D, software development, după care au descoperit potențialul și acum avem și un departament de customer experience. Aici avem oameni de suport tehnic, pe Sales Renewals. În plus, au descoperit și skill-urile de limbi străine, că în România, în afară de engleză, știm și alte limbi. Ne uităm acum să angajăm oameni vorbitori germană, să-i completăm pe colegii din Germania, pe partea de Sales Renewals și pe suport.”

Și mai mult decât atât, compania a început să dezvolte și un departament de shared services. „Avem colegi care țin contabilitatea pentru mai multe unități din grup. Deci cumva devenim o companie full-fledged, dar intenția a fost inițial doar pentru R&D, doar pentru software development”.

Cei mai mulți clienți ai IGEL se află în Europa de Vest și în America de Nord, și de curând, compania s-a lansat și în Australia, urmând să acceseze și piața din România printr-un partener cu care lucrează pentru Europa de Vest și Orientul Mijlociu.