1EUR = 4.7635 RON | Bucureşti 16 º

Companii

Alro: Produsele româneşti vor pierde competitivitatea, fără reducerea maximă la plata certificatelor verzi

Produsele româneşti vor pierde competitivitatea în Uniunea Europeană, dacă România nu va aplica nivelul maxim de exceptare de la plata certificatelor verzi aprobat de Comisia Europeană, aşa cum vor face şi celelalte ţări cu industrie puternică, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Marian Năstase, preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro Slatina, cel mai mare consumator de electricitate din ţară.

11 apr, 2014 | Agerpres

Potrivit unui ghid aprobat de Comisia Europeană miercuri, consumatorii din 65 de sectoare industriale pot fi exceptaţi de la plata a 85% din contribuţia pe care o plăteau până acum pentru susţinerea energiei regenerabile (certificatele verzi).

Mai mult, marii consumatori ale căror costuri cu energia reprezintă mai mult de 20% din costurile totale pot plăti minimum 0,5% din valoarea adăugată brută a companiei.

'Necesitatea aplicării nivelului maximal de reducere este determinată atât de faptul că subvenţiile pentru energia regenerabilă în România sunt cele mai mari din Europa, cât şi de faptul că ţările membre cu industrie energo-intensivă vor implementa nivelul maxim al exceptării, aşa cum reiese din poziţiile publice ale lor, postate pe site-ul Comisiei Europene. Dacă nu facem şi noi la fel, vom fi distorsionaţi faţă de competitorii noştri din alte ţări europene, iar produsele româneşti îşi vor pierde competitivitatea', a explicat Năstase.

Potrivit acestuia, statele industrializate din UE, precum Franţa, Germania, Italia, Polonia, Marea Britanie şi Austria, vor aplica reducerea maximă acceptată de UE pentru contribuţia la regenerabile.

Reprezentantul Alro a precizat că, pentru industria românească energo-intensivă, cea mai bună soluţie ar fi plata a doar 0,5% din valoarea adăugată brută în contul energiei regenerabile.

'Aceasta din trei motive: contribuţia va fi legată de performanţa companiei, este uşor de cuantificat şi conferă predictibilitate, întrucât se va şti încă de la elaborarea bugetului pe anul următor care este estimarea pentru valoarea adăugată, deci şi pentru contribuţia la regenerabile', a adăugat Năstase.

Potrivit acestuia, este important ca aceste prevederi să intre în vigoare din acest an.

'Pentru noi este vital să se implementeze încă din 2014, nu să se tragă de timp. Aceasta mai ales în condiţiile în care ghidul prevede că sunt reglementate chiar şi reducerile aplicate anii trecuţi de alte state, iar, în România, industria nu a beneficiat până acum de nicio exceptare de la plata certificatelor verzi. De la 1 iulie, Comisia Europeană va începe să proceseze aplicaţiile ţărilor membre. Trebuie aplicat cât mai aproape de litera ghidului, ca să nu fie nicio întârziere în aplicarea lui', a mai spus oficialul Alro.

El a precizat că societatea pe care o reprezintă plăteşte anual 30 de milioane de euro pentru certificatele verzi, iar, dacă se va merge pe reducerile maxime, Alro va plăti doar 5 milioane de euro pentru susţinerea energiei verzi. La acestea se adaugă contribuţia pentru cogenerare de 17 milioane de euro pe an.

'În România, există 17-20 de companii care se pot califica la categoria energo-intensive cu costuri de peste 20% cu energia, care ar putea plăti doar 0,5% din valoarea adăugată. Pentru exceptarea de 85% se califică în jur de 2.000 de firme', a menţionat Marian Năstase.

El a precizat că, potrivit unui studiu comandat de marii consumatori din România, aceste reduceri vor duce la economii de cel puţin 70 de milioane de euro pe an pentru industria românească.

Oficialul Alro a mai spus că din poziţia oficială a Franţei rezultă că industria din acea ţară plăteşte doar 0,5 euro pe MWh drept contribuţie pentru energia regenerabilă, adică echivalentul a 2,2 lei pe MWh.

Spre comparaţie, în România, datele Autorităţii de Reglementare arată că această contribuţie are o valoare de 35 de lei pe MWh.

'Aşa că nu înţeleg cum producătorii de energie regenerabilă din România se plâng că vor ajunge la faliment, din moment ce ei primesc în România subvenţii de 35 de lei pe MWh, iar în Franţa doar 0,5 euro pe MWh, în condiţiile în care structura costurilor este identică', a mai susţinut Năstase.

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, noi reguli privind sprijinul public pentru proiecte din domeniul protecţiei mediului şi energiei, pentru perioada 2014 - 2020.

'Este momentul ca energia regenerabilă să se alăture pieţei. Noul Ghid oferă un cadru de lucru pentru crearea unor măsuri publice de sprijin mai eficiente, care să reflecte condiţiile pieţei, în mod progresiv şi pragmatic. Europa trebuie să îşi atingă ţintele ambiţioase în ceea ce priveşte energia şi mediul, cu cel mai mic cost posibil pentru contribuabili, fără să distorsioneze competiţia din piaţa unică. Acest fapt va contribui la aducerea preţului energiei la un nivel mai convenabil pentru cetăţenii şi companiile europene', a declarat comisarul european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia.

'Existenţa unui cadrul de lucru la nivelul UE pentru astfel de reduceri va preveni întreceri primejdioase între statele membre privind subvenţiile acordate', a adăugat Almunia.

Marţi, surse oficiale au declarat, pentru AGERPRES, că Guvernul ia în calcul să excepteze marii consumatori industriali de energie de la plata a doar 50-60% din certificatele verzi.

Anterior, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, declara că Guvernul trebuie să analizeze cine va plăti certificatele verzi de la achiziţia cărora vor fi scutiţi marii consumatori industriali. Potrivit acestuia, există trei variante: fie restul consumatorilor vor suporta certificatele verzi neplătite de industrie, fie bugetul de stat, fie producătorii de energie regenerabilă nu vor mai primi deloc banii pentru aceste certificate.

'Trebuie să analizăm care dintre sectoarele unde sunt permise exceptările sunt prezente în România, care sunt cele de interes şi să vedem care este costul, cât de mare este impactul, cât de mare este scutirea. Trebuie să vedem cât de mult putem să mergem cu această scutire şi cine plăteşte gaura rămasă, cine suportă banii care nu mai ajung la producătorii de energie regenerabilă, pe care nu-i mai plătesc aceşti consumatori', a precizat Chiriţoiu, marţi, în cadrul unei conferinţe.

El a arătat că, în prezent, Guvernul calculează acest impact.

'Ori plătesc restul consumatorilor, ori bugetul de stat, ori industria de regenerabile. Fiecare din aceste variante are dezavantaje', a precizat preşedintele Consiliului Concurenţei.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO