Am consumat în primele opt luni toate resursele naturale pe care Pământul le poate genera într-un an

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Deşi avem toate datele la îndemână, în loc să reuşim să scădem consumul, în primul rând cu o utilizare mai eficientă a resurselor noastre, consumul nostru creşte, iar capacitatea de regenerare a planetei scade. Deja anul trecut foloseam resurse la nivel global de parcă am avea 1,5 planete, punând o presiune imensă pe natură, iar anul acesta ajungem la punctul de deficit al consumului cu o săptămână mai devreme. Asta exact în momentul în care în România vorbim de o secetă extremă, de scăderea drastică a producţiei agricole şi de perspective puţin îmbucurătoare pentru anul viitor. Trebuie să regândim urgent principiile pe care se bazează societatea noastră. La nivel macro, o astfel de schimbare poate fi generată la Summitul de la Paris, iar la nivelul consumatorilor şi al oamenilor, prin presiune pe autorităţi şi pe industrie ca aceştia să facă paşi mai rapizi spre sustenabilitate, prin reducerea risipei şi regândirea comportamentului de consum’, a comentat Magor Csibi, director WWF-România.

Conform concluziilor studiului, costurile acestui consum ecologic excesiv sunt din ce în ce mai evidente: defrişări, secete, lipsa apei potabile, eroziunea solului, pierderea biodiversităţii şi acumularea dioxidului de carbon în atmosferă. În acest context, ziua în care se termină resursele generate de Pământ, denumită Earth Overshoot Day şi care marchează data când solicitările umanităţii depăşesc capacitatea de regenerare a Pământului în acel an, este 13 august, cu o săptămână mai devreme decât în 2014.

‘Amprenta de carbon a umanităţii a crescut mai mult decât dublu între anii 1961 şi 1973, perioada când lumea a intrat într-un consum ecologic mai mare decât posibilitatea de regenerare a planetei’, spune Mathis Wackernagel, preşedintele Global Footprint Network şi unul dintre creatorii măsurătorii care contabilizează resursele din punctul de vedere al amprentei ecologice.

Amprenta de carbon este strâns legată de alte componente ale amprentei ecologice – terenuri cultivate, păşuni, păduri şi teren fertil peste care s-au construit clădiri şi drumuri.

Specialiştii WWF consideră că Acordul de climă aşteptat la Conferinţa Naţiunilor Unite din 21 decembrie 2015, se va concentra pe menţinerea încălzirii globale în intervalul de două grade Celsius peste nivelurile din perioada de dinaintea Revoluţiei Industriale.

‘Acest scop comun va cere naţiunilor să implementeze politici care să permită eliminarea treptată a combustibililor fosili până în 2070, urmând recomandările Comitetului interguvernamental pentru schimbări climatice (IPCC), având un impact direct asupra amprentei ecologice a naţiunilor. Presupunând că până în 2030 emisiile globale de carbon sunt reduse cu cel puţin 30 de procente sub nivelurile de azi, urmând scenariul sugerat de IPCC, Earth Overshoot Day ar putea fi mutată înapoi în calendar până la 16 septembrie 2030’, se notează în Raportul Global Footprint Network.

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.