Ambasadorul Turciei la Bucureşti: Ankara nu are o obsesie pentru moscheea de la Bucureşti

„În primul rând, vreau să subliniez că Turcia nu are o obsesie din a construi o moschee la Bucureşti (…).Dacă vedem că acest proiect pentru moschee în România este abuzat şi aprinde sentimente antiturce şi islamofobe în societate, ne oprim şi facem câţiva paşi în spate (…).Noi suntem o ţară responsabilă şi apreciem Parteneriatul Strategic şi nu am permite nimic care să pună în umbră această relaţie, nici măcar acest proiect”, a subliniat el.

Diplomatul a respins o serie de informaţii apărute în presă, potrivit cărora Ankara „acţionează în secret, că nu informează Muftiatul sau că nu informează opinia publică română”. „Credem că în spate se află activişti anti-Turcia, în special membri FETO (organizaţia clericului Fethullah Gulen – n.r.). Nici măcar nu am cerut PUZ, de exemplu, cedând în privinţa proiectului”, a insistat el.

„Deci ştirea că lucrările vor începe în 2017 şi că Turcia acţionează clandestin este complet greşită. Nu s-a convenit nimic nici în privinţa stilului arhitectural sau al mărimii moscheii”, a adăugat Ertaş.

El a atras atenţia că, deşi se vorbeşte despre proiectul Marii Moschei de aproximativ 10 ani, „în ultimii doi ani, am constatat că chestiunea acestui proiect a scăpat de sub control şi a devenit un material pentru extremişti, pe care îl folosească atât împotriva musulmanilor cât şi împotriva Turciei”.

„Suntem foarte îngrijoraţi de accentuarea islamofobiei în aceste cercuri restrânse. Dar suntem şi foarte fericiţi că majoritatea românilor şi liderii din poziţiile de responsabilitate se distanţează de această retorică islamofobă”, a afirmat Ambasadorul.

Ertaş a precizat că Turcia a construit moschei, la cererea comunităţilor musulmane, în numeroase ţări din lume. „În 2000, de exemplu, Diyanet (autoritatea religioasă turcă – n.r.) a construit o moschee la Tokyo, la cererea comunităţii tătare din Tokyo. Iar de aproximativ 20 de ani, această moschee funcţionează acolo ca sursă de inspiraţie, ca sursă de toleranţă, ca sursă de moderaţie, mai important, pentru musulmanii din Japonia”, a oferit el ca exemplu.

În ceea ce priveşte proiectul pentru o capelă românească la Istanbul, ambasadorul a amintit că proiectul a avut la bază principiul reciprocităţii. „După cum am spus, această chestiune a fost discutată pe baze de reciprocitate şi am lucrat la găsirea unor terenuri în Istanbul pentru a fi folosite de autoritatea română de resort, să spunem aşa, pentru a nu-i da numele, pentru a construi un spaţiu de cazare şi o capelă(…) Dar cum lucrurile sunt îngheţate aici, lucrurile sunt îngheţate şi acolo”, a spus el.

Fundaţia Diyanet din Turcia (Turkiye Diyanet Vakfi), care susţine activitatea Ministerului turc al Cultelor, a prezentat în luna mai a acestui an, pe site-ul oficial, detalii din proiectul pentru moscheea care va fi construită la Bucureşti, conform căruia aceasta va avea o capacitate de 1.500 de locuri.

Pe site-ul fundaţiei se arată că moscheea care va fi construită în centrul Bucureştiului este în stadiu de proiect. Se preconizează că lucrările de construcţie vor începe în acest an, menţionează sursa citată.

Construcţia va include şi săli multifuncţionale, săli pentru discuţii, cantină, terase acoperite şi descoperite, o zonă pentru spălarea rituală, camere pentru cazare, local pentru tineri şi un centru pentru sport.

În aprilie 2016, Primăria Sectorului 1 a eliberat Certificatul de urbanism pentru moscheea pe care Muftiatul Cultului Musulman din România intenţionează să o construiască în Bucureşti, pe Bulevardul Expoziţiei nr. 22-30.

Primăria a precizat însă că acest document este un act de informare obligatoriu şi nu dă beneficiarului dreptul de construire, fiind doar o etapă legală, premergătoare eliberării autorizaţiei de construire. Pentru autorizarea construcţiei este necesară obţinerea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), care intră în competenţa exclusivă a Primăriei Municipiului Bucureşti.

Interviul integral cu ambasadorul Turciei la Bucureşti va fi difuzat vineri la ora 12:00.