Amintirile lui Isărescu de când era premier al României şi discuțiile cu oficialii Dacia despre autostrăzi

Mugur Isărescu a relatat un episod petrecut în urmă cu aproximativ 26 de ani, când, în calitate de premier, a fost invitat la uzina Dacia din Piteşti pentru a i se prezenta un nou model de automobil, despre care investitorul francez anticipa că va avea un mare succes comercial.
AGERPRES - lun, 16 nov. 2026, 15:46
Amintirile lui Isărescu de când era premier al României şi discuțiile cu oficialii Dacia despre autostrăzi

„Când eram premier, am fost chemat, şi au trecut 26 de ani, nu mai e secret, la Piteşti, la Dacia. Şi investitorul francez, pentru că se privatizase a spus: „Vă prezentăm produsul nostru nou”. Şi m-am aşezat pe scaun, aşa, cu un PowerPoint, şi a apărut pe ecran ceva în ceaţă. Mi se părea că e o maşină. Şi întreb: „Ce este asta?”. „Păi, e produsul nostru nou”. „Nu-l văd”. „Păi, nu putem să-l dezvăluim. E secret”. „Păi, şi atunci de ce m-aţi chemat aici?”. „V-am chemat ca să ştiţi că există. Unu. Doi, că, după noi, va fi de mare succes. Trei, că avem o mare problemă pe care să o rezolvaţi dumneavoastră, ca premier””, a povestit Isărescu.

Potrivit acestuia, reprezentanţii companiei au atras atenţia în aceea discuţie că lipsa unei autostrăzi care să asigure transportul automobilelor către pieţele externe constituia o problemă majoră pentru dezvoltarea producţiei, scrie Agerpres.

„Deci spuneţi că va fi un produs de mare succes”. „Da”. „Şi care-i problema?”. „Nu avem pe unde s-o exportăm. Nu avem pe unde să-l exportăm, produsul nostru. Am făcut un calcul că, dacă nu avem o autostradă de la Piteşti până la Nădlac, va fi un şir lung, lung de trailere. Faceţi autostrada”. Ia ghiciţi ce credeţi că am spus eu? Probabil 2005-2007. Am fost superoptimist”, a adăugat guvernatorul BNR.

Acesta a subliniat că, deşi România ar fi putut realiza mai mult în domeniul infrastructurii, construcţia marilor proiecte este dificilă, iar problema fundamentală o reprezintă repetarea greşelilor de politică economică.

„Sunt dezamăgit? Nu am cum să fiu dezamăgit. Ştiu cât de greu se construieşte. Şi nu numai asta. Toate se fac mai greu. Dar cel mai greu este să ieşi dintr-o stagflaţie cum este acum, după ce ai făcut politici prociclice. Şi, dacă m-aţi întrebat, marea dezamăgire e că nu învăţăm chestia asta. Nu greutatea actuală este problema, ci faptul că am ajuns în situaţia actuală. Să apeşi pe stimularea creşterii economice când economia creşte. Poate învăţăm”, a declarat Isărescu.

Ce spune despre aderarea României la Uniunea Europeană şi repetarea greșelilor politicilor economice

Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat un proiect istoric şi o şansă pe care ţara a valorificat-o, dar cea mai mare dezamăgire este că România nu învaţă din greşelile politicilor economice prociclice, a declarat luni guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

„Eu nu pot să am decât o privire pozitivă. Este un proiect istoric pentru România. A fost şansa noastră pe care am valorificat-o. Categoric, oricând poţi să spui că putea să fie mai bine, dar, în momentul actual şi într-o discuţie ca asta, poate facem o dezbatere mai largă, nu pot să spun că am dezamăgiri”, a afirmat Isărescu, întrebat despre bilanţul celor două decenii de apartenenţă a României la Uniunea Europeană.

Guvernatorul BNR a amintit că a contribuit, în perioada în care a condus Guvernul, la accelerarea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, termenul iniţial discutat fiind anul 2010, în loc de 2007.

Guvernatorul s-a arătat critic şi faţă de promovarea unor noi modele de creştere economică, susţinând că România trebuie să respecte regulile fundamentale privind corelarea veniturilor cu productivitatea.

„Aud şi eu că sunt modele noi şi aşa mai departe. Eu am ajuns pesimist când aud de modele de creştere. Să mă mai lăsaţi cu alte modele. Hai să învăţăm regulile de bază. Veniturile cresc cu productivitatea, pensiile cresc odată cu veniturile. Sub cuvântul reformă şi modele noi, am văzut în ultimii 10-15 ani o sumă de năzbâtii economice, ca să fiu delicat aşa”, a afirmat şeful băncii centrale.

O altă problemă semnalată de Mugur Isărescu este situaţia sectorului energetic, în condiţiile în care România se confruntă din nou cu dificultăţi în acest domeniu, deşi a renunţat la o mare parte a industriei energofage.

„Aşa cum trebuie vorbit cu inginerii şi legat de situaţia energetică. Pentru mine e o durere. Eu, în anii ’90, am pledat: închidem tot ce înseamnă energofag în România. Poate că unele erau mai rezistente, mai mergeau unele unităţi. Nu, domnule, închideţi, închideţi. Am fost pe partea asta. De ce? Pentru că am trăit toţi în anii ’80 drama aceea că funcţionau plitele pe la nu ştiu ce uzină în gol şi noi nu aveam electricitate, stăteam în întuneric în casă. Şi de aceea nu mă aşteptam ca după atâţia ani să avem iarăşi probleme cu energia, că nu mai avem industrie energofagă”, a mai spus Isărescu.

Acesta a atras atenţia că dezvoltarea noilor tehnologii, inclusiv a inteligenţei artificiale, va amplifica necesarul de energie.

„Avem probleme serioase, într-adevăr. Lăsaţi dezamăgirile pentru trecut, să n-avem dezamăgiri pentru viitor”, a conchis guvernatorul BNR.

Te-ar mai putea interesa și
Tiberiu Urdareanu investește în infrastructura energetică proprie circa 2,5 milioane euro și dezvoltă soluții de producere și stocare a energiei pentru clienți
Tiberiu Urdareanu investește în infrastructura energetică proprie circa 2,5 milioane euro și dezvoltă soluții de producere ...
UTI Construction and Facility Management, deținute în procent majoritar de Tiberiu Urdăreanu, prin TIU Holding, implementează din 2026 un ecosistem energetic integrat care combină producția de......
Scandal ROBOR – Consiliul Concurenţei a câştigat trei procese cu băncile. Prima decizie publică este cea despre CEC Bank
Scandal ROBOR – Consiliul Concurenţei a câştigat trei procese cu băncile. Prima decizie publică este cea despre ...
Consiliul Concurenţei a câştigat în instanţă trei procese prin care băncile sancţionate pentru coordonarea comportamentului ...
Bani PNRR – A cincea cerere de plată a României, în valoare de 2,67 miliarde de euro, aprobată parţial de CE
Bani PNRR – A cincea cerere de plată a României, în valoare de 2,67 miliarde de euro, aprobată parţial de CE
Comisia Europeană a aprobat, parţial, a cincea cerere de plată a României, în valoare de 2,67 miliarde de euro, în ...
IRCC și creditul ipotecar: cum îți influențează rata
IRCC și creditul ipotecar: cum îți influențează rata
Achiziția unei locuințe reprezintă, pentru majoritatea oamenilor, cel mai important pas financiar pe care îl fac de-a ...