Amnesty International critică dezincriminarea faptelor de corupţie şi condiţiile din penitenciare din România – raport

Proiectele de lege privind dezincriminarea unor fapte de corupţie au provocat proteste în România şi peste hotare, instituţiile europene şi internaţionale au criticat suprapopularea penitenciarelor şi condiţiile de detenţie improprii, iar romii s-au confruntat în continuare cu discriminări, relevă documentul.

”În luna ianuarie (2017), zeci de mii de oameni au protestat împotriva a două ordonanţe de urgenţă adoptate fără o discuţie substanţială de către guvernul recent format de la acea vreme. Actele normative au extins graţierea persoanelor condamnate pentru anumite fapte de corupţie şi au dezincriminat conduita ilegală oficială. Instituţii naţionale, unele ambasade străine şi Comisia Europeană au criticat legile respective, care apoi au fost abrogate în februarie. În aprilie, a fost prezentat un nou proiect de lege – acordând amnistia pentru sentinţe mai mici de cinci ani de închisoare, inclusiv pentru corupţie -, ceea ce a provocat alte proteste în ţară în timpul anului. Legea nu fusese adoptată până la finalul anului” trecut, se menţionează în raportul AI.

Raportul notează, de asemenea, că au fost propuse amendamente la legea privind organizaţiile neguvernamentale şi fundaţiile, prin care au fost introduse obligaţii administrative şi financiare suplimentare. ONG-urile naţionale au denunţat noile măsuri, considerate arbitrare, nenecesare şi vagi. Conferinţa organizaţiilor neguvernamentale internaţionale a Consiliului Europei, din luna decembrie 2017, a evidenţiat lacunele cu privire la respectarea standardelor şi a bunelor practici internaţionale. Propunerile, adoptate de Senat în noiembrie, au rămas în aşteptare la Camera Deputaţilor la finalul anului, adaugă Amnesty International în raportul său anual.

Referitor la detenţie, documentul aminteşte că în aprilie anul trecut Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a formulat recomandări pentru scăderea suprapopulării din închisori, într-o ‘decizie pilot’ emisă împotriva României, prin care acesteia i s-a impus să rezolve disfuncţionalităţile structurale evidenţiate, în caz contrar statul riscând sancţiuni.

În legătură cu situaţia romilor, raportul menţionează că în luna februarie (2017), Comisia Europeană a declarat că riscul de a trăi în sărăcie este de trei ori mai mare în cazul romilor decât restul populaţiei din România. Sunt amintite scandalurile legate de situaţia comunităţilor de romi de la Eforie Sud – ameninţaţi de autorităţile locale cu evacuare de pe o proprietate de stat – şi Pata Rat, în apropiere de Cluj-Napoca – unde municipalitatea a fost dată în judecată pentru evacuare forţată, caz aflat în aşteptare în instanţele naţionale la sfârşitul anului trecut.

Amnesty International se referă în raportul său şi la situaţia drepturilor persoanelor LGBTI. Decizia Senatului referitoare la un referendum naţional privind posibila limitare a definiţiei constituţionale a ‘familiei’, de la ‘căsătorie între soţi’ la ‘căsătorie între un bărbat şi o femeie’ era în aşteptare la finalul anului trecut. Coaliţia pentru Familie, ce reuneşte circa 30 de asociaţii şi fundaţii, promovează o astfel de limitare începând din 2016, indică raportul AI. Acesta aminteşte cazul unui cuplu homosexual care încearcă să obţine recunoaşterea, în România, a căsătoriei lor oficiate în Belgia, caz în curs de examinare la Curtea Constituţională.

Pe de altă parte, referitor la contraterorism şi securitate, documentul menţionează cazul, în aşteptare la CEDO, al cetăţeanului saudit Abd al-Rahim al-Nashiri, aflat în prezent închis în centrul de detenţie american de la Guantánamo (Cuba). Cazul a fost prezentat împotriva României în 2012 pentru acuzaţii de dispariţie forţată şi tortură contra lui Abd al-Rahim al-Nashiri într-un centru de detenţie secret al CIA în Bucureşti, între 2004 şi 2006, scrie Amnesty International.

AI consideră că în centrele de asistenţă socială şi în clinicile de psihiatrie pentru persoanele cu dizabilităţi condiţiile au rămas ‘extrem de precare’ şi notează că până la finalul anului trecut mecanismul de monitorizare cerut de Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată de România în 2011, nu era deplin operaţional.

Documentul mai aminteşte că în luna mai a anului trecut CEDO a notat că, în pofida legislaţiei şi strategiei naţionale actuale, angajamentul guvernului de a adopta măsuri adecvate pentru a preveni şi a combate violenţa domestică este insuficient. De asemenea, CEDO a criticat existenţa unui numărul mic de adăposturi, în întreaga ţară, pentru femeile victime ale violenţei domestice.