Creşterea salariului minim are efecte reduse asupra sărăciei şi scade productivitatea – analiză a Ministerului Muncii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Studiul „Evaluarea efectelor economice şi sociale potenţiale asociate salariului minim brut garantat în plată în România şi modificării acestuia” a fost prezentat de către ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, partenerilor sociali în şedinţa Consiliului Naţional Tripartit, care a avut loc luni.

INCSMPS a luat în calcul mai multe scenarii posibile privind raportul dintre creşterea salariului minim şi cea a salariului mediu. Într-un prim scenariu, s-au luat în calcul pentru 2017 creşterea salariului minim cu diferite procente: 4,8,12,16 şi 20. Una dintre concluzii este că ponderea angajaţilor plătiţi cu salariul minim va creşte direct proporţional cu procentul cu care creşte salariul minim. Astfel majorararea salariului minim de la 1250 la 1450 de lei, va face ca ponderea celro cu salariul minim să depăşească 25%.

În scenariul în care salariul minim şi cel mediu pe economie vor înregistra creşteri comparabile, este posibil ca ponderea celor cu salariul minim în numărul total al angajaţilor să scadă uşor. A treia variantă presupune că ponderea salariului minim în 2017 rămâne aceeaşi ca în 2016, adică de 21%.

Efectele asupra veniturilor ale creşterii salariului minim au fost evaluate ca pozitive. „Creşterea nivelului salariului minim brut garantat în plată are un efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei şi contribuie la îmbunătăţirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariaţii care sunt retribuiţi la salariul minim”, se arată în studiu.

Pe de altă parte, în anuite cazuri, creşterea salariului minim va determina o scădere a beneficiilor sociale în cazul anumitor gospodării care nu ar mai fi eligibile pentru anumite forme de sprijin acordate de stat. De asemenea, reducerea inegalităţii totale între cei cu salarii foarte mari şi cei cu salarii foarte mici va fi minimă, de numai 1,6%

Efectele asupra sărăciei vor fi mici în cazul majorării salariului minim întrucât ponderea salariaţilor săraci este redusă. La o creştere de 10% a salariului minim, rata sărăciei în muncă va scădea cu 5,4%, iar la o majorare cu 20%, cu 6,7%

Efectele asupra firmelor sunt de mai multe tipuri. Rezultatele empirice sugerează că majorările salariului minim duc la o creştere pe termen lung a activităţilor economice „informale”, adică a muncii la negru. În plus, creşterea salariului minim ar duce la o reducere a productivităţii, generată de creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă.

Creşterea salariului minim afectează firmele mici şi foarte mici, lucru arătat de faptul că acelea care s-au închis aveau o pondere foarte mare de angajaţi care primeau salariul minim pe economie. „Deoarece în 72,5% din firmele micro, 50,9% din firmele mici, în 14,7% din firmele mijlocii, salariul minim depăşeşte 60% din valoarea câştigului mediu brut, orice creştere viitoare a salariului minim reprezintă un risc de aplatizare a distribuţiei salariale în jurul salariului minim şi de creşterea semnificativă a costului forţei de muncă cu implicaţii în scăderea competitivităţii”, se arată în studiu.