ANALIZĂ Voturile obţinute de Trump au costat mai puţin de 5 dolari fiecare, jumătate faţă de cât a cheltuit Clinton

Bazându-se în mare parte pe o combinaţie neortodoxă de reţele de socializare, retorică dură şi un instinct în obţinerea de spaţiu de emisie gratuit la televizor, omul de afaceri new-yorkez a cheltuit mai puţin de 5 dolari pentru fiecare vot obţinut în cursa pentru Casa Albă. Această sumă este aproape jumătate din cât a plătit Clinton pentru fiecare vot, potrivit unui analize a finanţării campaniei electorale realizate de Reuters.

Analiza pleacă de la premisa că cei doi candidaţi au cheltuit toate fondurile strânse.

Victoria ieftină a lui Trump a contrazis concepţiile tradiţionale privind influenţa banilor în politica americană şi ridică întrebarea dacă o campanie flexibilă, care foloseşte la maxim presa, poate deveni noul model pentru a câştiga alegerile în Statele Unite.

Strategii şi analişti politici tind să fie de acord cu această ipoteză. Cu toate acestea, performanţa lui Trump va fi greu de repetat. Trump, deja extrem de cunoscut pentru proprietăţile sale imobiliare, pentru că a găzduit un show de televiziune şi pentru că a generat întotdeauna controverse, el are avantaje care multor politicieni le lipsesc.

„Cred că aceasta este situaţia în care Trump are caracteristici unice pentru un candidat care i-au permis să adopte o strategie diferită”, a explicat Tony Corrado, profesor de guvernare la Colby College, în Maine.

În total, Trump a strâns cel puţin 270 de milioane de dolari de când şi-a lansat campania, în iunie 2015 – aproximativ o treime din cât a cheltuit Obama în 2012, potrivit Comisiei Electorale Federale.

În condiţiile în care omul de afaceri new-yorkez a obţinut circa 59 de milioane de voturi la nivel naţional, înseamnă că fiecare vot a câştigat mai puţin de 5 dolari.

Potrivit companiei de analiză a mass-media mediaQuant, Trump a obţinut timp de emisie în valoare de cinci miliarde de dolari fără a plăti nici un cent – mai multe de dublu faţă de Clinton. mediaQuant echivalează acoperirea mediatică obţinută de candidaţi cu suma pe care ar plăti-o pentru reclame cu acelaşi impact.

Trump a dominat frecvent buletinele de ştiri prin declaraţiile sale provocatoare, prin care a încălcat tabuurile. El a insultat femeile, a pledat pentru interzicerea accesului musulmanilor în ţară şi a ameninţat că va obliga Mexicul să plătească pentru un zid la graniţă.

Trump a insistat în repetate rânduri că îşi finanţează singuri campania pentru învestitura republicană şi că, prin faptul că respinge marii donatori, nu este „sclavul” intereselor lor. Însă după ce a obţinut învestitura, el şi-a schimbat direcţia şi a început să strângă donaţii.

Pe de altă parte, fostul secretar de stat Hillary Clinton s-a limitat la un model de campanie mai tradiţional, bazat pe clipuri electorale scumpe şi pe angajarea a sute de oameni care s-au răspândit în toată ţara pentru a asigura o prezenţă sporită a populaţiei la vot.

Ea a strâns cel puţin 521 de milioane de dolari din donaţii şi a cheltuit peste 237 de milioane pe clipuri electorale şi peste 42 de milioane de dolari pe angajaţi.

De asemenea, a beneficiat de ale organizaţii politice, aşa-numitele Super PAC-uri, pentru a-i susţine candidatura. Numeroşi oameni de afaceri, inclusiv magnaţii Donald Sussman şi George Soros, a scris cecuri în valoare de milioane de dolari pentru Priorities USA, care s-a implicat în alegerile primare pentru a o susţine pe Clinton.

Michael Traugott, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Michigan, a atras atenţia că modelul tradiţional american pentru alegerea preşedinţilor poate părea ciudat oamenilor din alte ţări, unde campaniile sunt mai scurte şi mai ieftine. „Sistemul este, în mod clar, stricat”, a subliniat Traugott.