ANAR: Majoritatea barajelor şi lacurilor de acumulare de mare importanţă sunt autorizate; micile baraje au un grad de neautorizare de 34%

Aproape toate barajele şi lacurile de acumulare, în număr de 180, din categoriile A (de importanţă excepţională) şi B (de importanţă deosebită) sunt autorizate, un singur baraj fiind în lucrări de punere în siguranţă în execuţie, urmând a fi autorizat imediat după finalizarea şi recepţia lucrărilor, a anunţat Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), într-un comunicat. 

Conform datelor centralizate, în cazul micilor baraje, încadrate în categoriile de importanţă C şi D, dintr-un total de 2.002 baraje, circa 34% sunt neautorizate. „Facem precizarea că barajele deţinute de Administraţia Naţională „Apele Române’ (ANAR), respectiv 323, sunt autorizate, situaţie valabilă, în cea mai mare parte, şi în cazul barajelor C şi D deţinute de alte societăţi de stat. Barajele neautorizate sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent. O situaţie deosebită se înregistrează în cazul autorităţilor locale, cu dificultăţi în asigurarea resurselor financiare şi umane necesare administrării în siguranţă a acestor baraje, fapt ilustrat de procentul de numai 20% de autorizare a propriilor acumulări”, notează ANAR.

Potrivit sursei citate, în urma acţiunilor de verificare şi control efectuate de Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP) şi ANAR la acumulările din categoriile de importanţă C şi D s-au desprins o serie de aspecte de natură tehnică şi juridică referitoare la aceste acumulări, dintre care se pot aminti anumite cazuri deosebite, cum ar fi: nefinalizarea unor procese litigioase privind situaţia juridică a terenurilor, respectiv neclaritate în ceea ce priveşte dreptul de proprietate asupra unor părţi componente ale amenajărilor hidrotehnice (cuveta lacului, ampriza barajului, canale de evacuare etc.); unele acumulări care sunt golite, fără luciu de apă şi chiar parţial dezafectate şi degradate; lipsa fondurilor necesare finalizării unor lucrări de reabilitare, întreţinere, reparaţii, a construcţiilor hidrotehnice din cadrul obiectivelor verificate, dar şi pentru elaborarea documentaţiilor tehnice necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă; existenţa unor baraje fără deţinător cunoscut.

De asemenea, s-a constatat şi existenţa unor baraje care au corp comun cu rambleele de drumuri sau căi ferate care nu au o situaţie clarificată din punct de vedere al proprietăţii.

„Pentru barajele şi lacurile de acumulare care au mai mulţi proprietari care îşi dispută dreptul de proprietate în instanţă, MAP nu are competenţa de a interveni în acest proces, însă va efectua controale prin compartimentele de specialitate ale ANAR, astfel încât să fie evitată apariţia situaţiilor de risc cum ar fi avarierea acestor lucrări în cazul producerii viiturilor. De asemenea, se vor face demersuri către Ministerul Justiţiei în vederea soluţionării cu celeritate a acestor procese, întrucât o situaţie incertă a deţinerii acestor baraje ar putea determina imposibilitatea autorizării acestora şi implicit a realizării lucrărilor de punere în siguranţă, acolo unde este cazul”, se precizează în comunicat.

ANAR subliniază faptul că, în perioada următoare, la nivelul Administraţiei se va elabora un plan de măsuri pentru o perioadă de timp de 2 – 3 ani, care să cuprindă programe de etapizare pentru fiecare acumulare în parte, prin care deţinătorii cu orice titlu să fie obligaţi să intre în legalitate prin autorizarea barajelor şi să realizeze lucrările de punere în siguranţă a acestora.

Conform legislaţiei în vigoare, barajele se încadrează în patru categorii de importanţă, după cum urmează: A – baraj de importanţă excepţională, B – baraj de importanţă deosebită, C – baraj de importanţă normală şi D – baraj de importanţă redusă.