Anchetă la acordarea subvențiilor pentru suprafețele cu stuf. Ministerul Agriculturii a activat Corpul de Control și Antifrauda

Decizia ministrului vine în contextul în care la APIA ar fi existat cereri privind plata subvenției pe stuf în valoare de 6 milioane de euro, potrivit Pro TV.

În plus, cererile ar veni din partea unor companii deținute de familia Stănescu a senatorului PSD Paul Stănescu, fost viceprim-ministru și ministru al dezvoltării regionale în Guvernul Dăncilă.

De anul acesta, fermierii din Delta Dunării care utilizează suprafețe cu stuf pot beneficia de plăți APIA, aceste suprafețe fiind asimilate pajiștilor permanente, prin modificarea din luna mai 2023 a legislației naționale referitoare la organizarea, administrarea şi exploatarea pajiștilor permanente. Practic, prin Legea 16/2023 care modifică OUG nr. 34/2013, au fost introduse în categoria  pajiști și  pajiştile „cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură”, acest lucru fiind posibil după modificarea Planului Srategic (PNS) 2023-2027 și acceptarea sa de către Comisia Europeană.

„Fermierii care utilizează astfel de suprafețe ( cu stuf n.red) cu respectarea condițiilor de eligibilitate stabilite în PS PAC și legislația subsecventă, ca de exemplu, desfășurarea unei activități agricole, pot beneficia de aceste plăți. În conformitate cu articolul 4 alin.(2) din Regulamentul (UE) 2115/2021 activitatea agricolă implică atât cultivarea inclusiv prin paludicultură, cât și menținerea suprafeței agricole pentru cultivare”, anunță ministerul.

Potrivit sursei citate,  pe parcursul elaborării fișelor de intervenție din cadrul PNS 2023-2027 au fost organizate mai multe reuniuni tehnice consultative, acestea având rolul de a asigura  pe de o parte transparența procesului decizional în raport cu partenerii relevanți, si, pe de altă parte, de a îngloba contribuțiile acestora în procesul de elaborare a documentului programatic cu scopul asigurării eficienței și îmbunătățirii adresabilității viitoarelor intervenții.

Astfel, în cadrul acestui amplu proces de consultare, MADR a primit din partea mediului asociativ mai multe solicitări referitoare la posibilitatea de finanțare a activității de paludicultură – recoltarea stufului. Acest tip de sprijin se acordă și de către alte state din Uniunea Europeană, respectiv Austria, Franța, Lituania sau Suedia.

În urma analizei efectuate de către MADR privind posibilitatea finanțării zonelor unde are loc activitatea de recoltare a stufului, s-au constatat următoarele:

Din materialele științifice elaborate de institutul de specialitate INCDDD Tulcea se constată că paludicultura are efecte benefice atât pentru mediu, cât și din punct de vedere economic.

• Din punct de vedere economic, paludicultura poate contribui la producerea de biomasă, cerință esențială a Green Deal și a programului european Fit 55, poate conduce la producerea de îngrășământ organic natural, fiind astfel și o sursă pentru hrana animalelor din aceste zone
• Din punct de vedere al mediului, activitatea de paludicultură contribuie la sechestrarea dioxidului de carbon (cca. 10-16 t/ha anual) și a gazelor cu efect de seră în solurile organice, reprezentând o strategie inteligentă de luptă împotriva schimbărilor climatice, promovată prin Green Deal. În plus, această activitate contribuie la conservarea biodiversității în zona de protecție integrală Natura 2000 care constituie, de altfel și Patrimoniu UNESCO
• Din punct de vedere social, dat fiind că paludicultura este o activitate specifică Deltei Dunării subliniem importanța sa prin prisma integrării forței de muncă dintr-o zonă subdezvoltată economic, dar și faptul că prin aceasta se păstrează tradițiile și specificul zonei (recoltarea manuală a stufului)