ANPIS: Beneficii sociale de peste 6,8 milioane de euro, plătite incorect în 2012 şi 2013

Agenţia Naţională de Prestaţii şi Inspecţie Socială (ANPIS) a stabilit, în urma unor verificări încrucişate, că din bugetul de stat s-au plătit incorect, în 2012 şi 2013, peste 6,8 milioane de euro, pentru diverşi beneficiari de asistenţă socială, a declarat, marţi, şeful ANPIS, Adrian Toader.
Economica.net - mar, 07 ian. 2014, 14:28
ANPIS: Beneficii sociale de peste 6,8 milioane de euro, plătite incorect în 2012 şi 2013

Directorul ANPIS, Adrian Toader, a precizat că instituţia avea, la 31 decembrie 2011, un sold debitor de 8.535.000 de lei, motiv pentru care Curtea de Conturi a cerut extinderea verificărilor asupra dosarelor aflate în plată.

În acest context, în 2012, după mai multe verificări, s-a constatat un debit de 105.940.000 lei.

Adrian Toader a explicat că, din 2012, au fost încheiate protocoale de colaborare cu mai multe instituţii (ANAF, Casa de Pensii, ANOFM, Evidenţa Populaţiei), ceea ce a permis efectuarea unor verificări încrucişate, prin suprapunerea bazelor de date, astfel că, în 31 decembrie 2012, s-a constatat că ANPIS recuperase 92.506.000 de lei, plus cei 8.535.000 de lei din 2011.

Directorul ANPIS a mai spus că, în 2013, soldul debitor estimat era de 21.942.000 lei, însă, după verificări încrucişate, a rezultat un sold de 142.842.000 lei, din care s-au recuperat 133.917.000 lei şi au rămas de recuperat, în noiembrie, 30.841.000 lei.

„Această sumă, împărţită la valoarea euro de 4,5 lei, înseamnă 6.853.000 de euro. Trebuie precizat că s-a făcut o recuperare de aproape 90 la sută, iar această recuperare se face continuu, pentru că sunt două modalităţi: beneficiarul semnează angajament de plată şi i se reţin bani până la recuperarea sumei sau trimitem dosarul la ANAF”, a explicat Adrian Toader.

Directorul ANPIS a precizat că astfel de „scăpări” au fost posibile din cauza faptului că, până în 2012, nu erau protocoale între instituţii şi nu erau posibile încrucişările de date.

„În orice ţară, sistemul de asistenţă socială e vulnerabil şi se încearcă fraudarea lui, iar împiedicarea acestui lucru depinde de pregătirea personalului”, a precizat Toader.

El a mai spus că o problemă ar fi şi faptul că în mediul rural nu există asistenţi sociali profesionişti, iar acest lucru este dublat de faptul că la nivel primărie nu există nici acum posibilitatea încrucişării datelor.

„În acest an, sperăm să ajungem cu interfaţa şi la nivel de primărie, pentru a putea face, la nivel local, o primă verificare”, a mai explicat directorul ANPIS.

Toader a adăugat că dacă un drept acordat nedrept nu se recuperează în trei ani de la data descoperirii neregulii, se prescrie, însă sumele care rămân nerecuperate sunt foarte mici.

Raportul Curţii de Conturi făcut în 2013 pentru 2012 a stabilit mai multe tipuri de plăţi necuvenite.

Astfel, cu titlu de ajutoare sociale (VMG) şi alocaţii pentru susţinerea familiei, s-au plătit 4.585.000 lei, urmare a nedeclarării de către beneficiari a tuturor veniturilor nete realizate din: pensii, indemnizaţii de şomaj, alocaţii pentru susţinerea familiei, subvenţii primite de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru animalele deţinute şi nedeclarate, venituri din activităţi comerciale şi tranzacţii imobiliare, precum şi venituri obţinute prin deţinerea calităţii de acţionar sau asociat a beneficiarului de ajutor social/alocaţie pentru susţinerea familiei.

Curtea de Conturi a mai constatat păţi necuvenite în sumă de 4.092.000 lei,reprezentând indemnizaţii pentru creşterea copilului ca urmare a nesuspendării acordării drepturilor pentru persoanele care au obţinut în acelaşi timp şi venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, respectiv venituri din salarii, activităţi independente şi agricole plăţi necuvenite privind ajutor social (VMG) şi alocaţii pentru susţinerea familiei în sumă de 3.355.000 lei acordate unor persoane care deţin depozite bancare în sumă mai mare de 3.000 lei.

În raport sunt menţionate şi plăţi necuvenite în sumă de 1.233.000 lei, reprezentând indemnizaţii pentru creşterea copilului, ca urmare a faptului că beneficiarii nu fac dovada realizării de
venituri din salarii şi/sau venituri din activităţi independente sau activităţi agricole supuse impozitului pe venit, timp de 12 luni anterior datei naşterii copilului.

De asemenea, au fost depistate plăţi incorecte sub formă de stimulent lunar/de inserţie în sumă de 395.000 lei, întrucât unii dintre beneficiari nu au realizat venituri impozabile pe perioada
acordării acestui beneficiu de asistenţă socială, condiţie obligatorie pentru acordarea drepturilor, sau provenind din neconcordanţe între cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi veniturile înscrise în actele doveditoare care atestă obţinerea veniturilor (366.000 lei).

Acţiunile de audit desfăşurate la agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială au scos în evidenţă şi alte nereguli cu privite la acordarea beneficiilor de asistenţă socială, cum ar fi: plăţi necuvenite în sumă de 12.604.000 lei acordate beneficiarilor de ajutor social (VMG) şi de alocaţie pentru susţinerea familiei care nu îndeplineau condiţiile legale deoarece deţineau bunuri ce conduc la excluderea acordării ajutorului social şi pentru care primăriile nu au asigurat verificarea declaraţiilor solicitanţilor cu evidenţele proprii, plăţi necuvenite în sumă de 104.000 lei privind alocaţii de stat pentru copii a căror reprezentanţi legali au desfăşurat activitatea în alte state ale UE/sau din afara UE şi 83.000 lei sub formă de alocaţii de stat pentru copii achitate reprezentanţilor legali după ce a intervenit decesul minorului/reprezentantului.

„Toate aceste nereguli au fost generate şi de capacitatea redusă a autorităţilor administraţiei locale de a verifica eligibilitatea solicitanţilor de beneficii de asistenţă socială, determinată de neimplementarea la acest nivel a unui mecanism funcţional, care să permită o evaluare promptă a situaţiei financiare reale a beneficiarilor, respectiv prin verificarea informaţiilor din «cererile şi declaraţiile pe propria răspundere» depuse de solicitanţi, cu informaţiile deţinute de diverse instituţii publice. De asemenea, personalul serviciului public de asistenţă socială din cadrul primăriilor, prin anchetele sociale efectuate nu a verificat întotdeauna realitatea informaţiilor date pe propria răspundere de către titularii ajutorului social, pe baza datelor existente pe plan local (registrul agricol, evidenţa fiscală a bunurilor deţinute în proprietate, evidenţa serviciilor de stare civilă)”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

 

Te-ar mai putea interesa și
Eni va dezvolta împreună cu KazMunayGas proiecte în domeniul regenerabilelor în Kazahstan
Eni va dezvolta împreună cu KazMunayGas proiecte în domeniul regenerabilelor în Kazahstan
Grupul petrolier Italian Eni intenționează să extindă business-urile din sectorul energiei eoliene și solare din Kazahstan și să dezvolte noi proiecte de energie regenerabilă, hidrogen și......
Avertisment oficial pentru toți românii care vor călători în Grecia! Cod roșu de caniculă și incendii, temperaturi extreme
Avertisment oficial pentru toți românii care vor călători în Grecia! Cod roșu de caniculă și incendii, temperaturi ...
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis o avertizare de cod roșu care vizează Grecia, principala destinație turistică ...
Gheorghiţă: Este foarte probabil ca în luna septembrie să avem o decizie privind doza trei de vaccin
Gheorghiţă: Este foarte probabil ca în luna septembrie să avem o decizie privind doza trei de vaccin
Şeful CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi că este foarte probabil ca în luna septembrie să existe o decizie ...
Autostrada Transilvania: Strabag a realizat 57% din lucrările la lotul Tg Mureș – Ungheni VIDEO
Autostrada Transilvania: Strabag a realizat 57% din lucrările la lotul Tg Mureș – Ungheni VIDEO
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a prezentat marți imagini de pe șantierul lotului ...