ANSVSA: În România sunt active 441 de focare de pestă porcină africană

Numărul focarelor active este în scădere faţă de ultima raportare a Autorităţii din 24 octombrie, când au fost consemnate 529 de focare.

Cele mai multe focare sunt în judeţele Teleorman, respectiv 70, Gorj – 38, Arad – 36, Iaşi – 26, câte 22 în Alba şi Dolj, Satu Mare -21, iar în Bihor, Ialomiţa şi Maramureş câte 20.

În intervalul 29 octombrie – 4 noiembrie 2020 au fost înregistrate 11 focare noi şi au fost stinse 56.

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost diagnosticate 3.963 de cazuri la mistreţi în 38 de judeţe. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin doi ani de la apariţia lor.

ANSVSA a efectuat o analiză a situaţiei PPA în România de la diagnosticarea primului focar în iulie 2017, la Satu Mare, până la data de 1 noiembrie 2020, în baza unui studiu efectuat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor pentru România, ţinându-se cont de evoluţia şi analiza factorilor de risc epidemiologici.

Conform studiului, în 2020 se estima o creştere a numărului de focare faţă de anul 2019, dar totuşi, prin măsurile luate de autorităţile din România, dar şi prin restricţiile impuse pe perioada stării de urgenţă, numărul acestora a fost redus pe parcursul acestui an. Mişcarea necontrolată a porcinelor constituie unul din principalii factori de risc pentru difuzarea bolii.

Din anchetele epidemiologice rezultă că principalele cauze care duc la apariţia de noi focare de pestă porcină africană sunt: numărul mare de mistreţi, în unele fonduri de vânătoare fiind depăşită densitatea maximă de 0,5 mistreţi/kmp din cauza nerespectării cotelor de vânătoare; nerealizarea cerinţei de a se vâna întreg efectivul de mistreţi în zonele infectate, conform Hotărârii nr. 3/2019 a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă; neefectuarea supravegherii pasive în sensul de necolectare a cadavrelor de mistreţi în vederea testării în direcţia PPA şi neutralizării ulterioare; vânzarea/cumpărarea porcinelor domestice fără documente sanitar-veterinare care să ateste statusul de sănătate; ieşirea porcinelor din zonele de protecţie şi supraveghere stabilite în jurul focarelor (minim 10 km), în conformitate cu cerinţele Directivei 2002/60/CE.

De asemenea, alte cauze care duc la răspândirea PPA sunt mişcările necontrolate de porcine realizate de comercianţii ilegali de animale vii; sacrificarea porcinelor bolnave fără anunţarea medicului veterinar şi conservarea produselor provenite de la acestea, ţinând cont că datele ştiinţifice au demonstrat că virusul rezistă în produse congelate/conservate ani de zile; administrarea de resturi alimentare netratate termic în hrana porcilor; nerespectarea măsurilor de biosecuritate în special în gospodăriile populaţie, dar şi în unele exploataţii comerciale.