2012, anul fraudelor bancare în România – retrospectivă

Ultimul trimestru al anului 2012 a adus scandaluri privind fraude la mai multe bănci. Mai exact, lunile noiembrie şi decembrie ale acestui an au fost pline de informaţii cu privire la fraudele din sistemul bancar identificate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Economica.net - mie, 26 dec. 2012, 09:50
2012, anul fraudelor bancare în România - retrospectivă

În prima zi a lunii noiembrie un comunicat de presă al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism anunţa că procurorii săi împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Bucureşti au procedat la destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 48 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor, scrie Agerpres.

‘În acest sens, la data de 1 noiembrie 2012, procurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat un număr de 50 de percheziţii domiciliare la locuinţele învinuiţilor precum şi la sediile unor societăţi comerciale din municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu. În fapt, se reţine că, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracţional organizat, sub coordonarea liderului Ruse Daniel – au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate’, se arată în comunicatul DIICOT.

Învinuiţii au obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării.

‘Activitatea infracţională a fost sprijinită de către învinuiţii Şaramet Aurel, având calitatea de director al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru I.M.M. – uri, Cercel – Duca Alexandru Claudiu, vicepreşedinte al unei unităţi bancare, Mihai Grigoroiu, Roşu Cătălin Ionuţ şi Atanasiu Andrei, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Diaconescu Florian Dragoş. Valoarea totală a prejudiciului cauzat prin activitatea infracţională este estimată la suma de 22 milioane de euro’, se mai spune în comunicatul DIICOT. Astfel, aproximativ 100 de persoane au fost aduse la audieri.

BCR a transmis un comunicat de presă în care a anunţat că a sesizat DIICOT în trimestrul II al acestui an cu privire la existenţa unor falsuri în dosarele de credit a patru firme din Călăraşi, Olteniţa (sud) şi Bucureşti.

‘Cei câţiva salariaţi ai băncii implicaţi în aceste cazuri au fost concediaţi. Banca a depus plângeri penale împotriva acestora şi a altor persoane din afara băncii. Banca îşi continuă activitatea normal, ca principal finanţator al economiei româneşti. Eventualele prejudicii vor fi recuperate după finalizarea cercetărilor’, a precizat BCR în comunicat.

A doua zi, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au emis ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore pe numele a 33 de persoane, acuzate de înşelăciune şi spălarea banilor în dosarul fraudelor bancare.

Printre persoanele reţinute se aflau Claudiu Cercel, vicepreşedinte BRD, şi Florian Dragoş Diaconescu, fost general DIE (Direcţia de Informaţii Externe). În schimb, Aurel Şaramet, suspendat de la conducerea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a fost anunţat ca fiind cercetat în libertate.

În urma unei informaţii potrivit căreia 80% din sistemul bancar ar fi afectat de fraudă, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) a făcut o serie de precizări. ‘Informaţiile conform cărora cele 16 unităţi bancare investigate de DIICOT ar reprezenta 80% din sistemul bancar sunt eronate, procentul fiind, poate de 0,8%, iar astfel de evenimente sunt periculoase’, a avertizat guvernatorul Băncii Naţionale a României.

În aceeaşi zi procurorii DIICOT susţineau că liderii grupării de fraudare a băncilor aveau un ‘cerc relaţional’ din care făceau parte funcţionari cu rang înalt din Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii, Senat, AVAS, Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

‘Grupul infracţional organizat nu s-a limitat la săvârşirea unor infracţiuni banale de înşelăciune, ci au creat un mecanism extrem de elaborat şi complex în care membrii grupării au primit sarcini precise şi atribuţii exacte. Mai mult, grupul a reuşit să penetreze, prin intermediul unor persoane care au sprijinit gruparea, instituţii importante ale statului. Astfel, liderul grupării, Mihai Stan, a reuşit să-şi creeze un cerc relaţional extrem de important, cerc relaţional din care fac parte funcţionari cu rang înalt din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Agriculturii, Senatul României, AVAS, Fondului de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, ANAF, Fondul Naţional de Garantare a Creditului Rural şi alte structuri ale statului român. Din acelaşi cerc relaţional fac parte persoane care ocupă funcţii de conducere la nivelul sucursalelor sau ale structurii centrale din majoritatea băncilor comerciale care funcţionează pe teritoriul României’, se arată în referatul întocmit de procurorii DIICOT.

Anchetatorii arată că activitatea grupării a fost sprijinită de Dragoş Diaconescu, colonel în rezervă, fost angajat al Securităţii comuniste.

‘Inculpatul Diaconescu Dragoş beneficiază de un cerc relaţional extrem de influent, având cunoştinţe în toate instituţiile statului, precum şi în unităţi bancare din România’, notează procurorii, subliniind că la domiciliul acestuia aveau loc numeroase întâlniri cu liderii grupării, suprinse în înregistrările efectuate de anchetatori.

DIICOT arată că Dragoş Dumitrescu avea relaţii apropiate cu Aurel Şaramet, director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi cu Claudiu Cercel, vicepreşedinte al BRD.

În urma demersurilor lui Dragoş Dumitrescu, Aurel Şaramet emitea scrisori de garanţie pentru creditele contractate cu documente false de către membrii grupării, iar statul român era nevoit să acopere prejudiciile, deoarece creditele nu erau restituite, iar băncile executau scrisorile de garanţie emise de Fondul Naţional de Garantare.

Mai târziu, Mihai Stan, unul din liderii grupării de fraudare a băncilor, a fost arestat pentru 29 de zile, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti, dar Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins recursul.

Potrivit referatului întocmit de DIICOT, Mihai Stan a încercat să obţină ilicit fonduri europene prin intermediul a trei societăţi comerciale, Ancuţa SRL, Alram Servinvest şi Eurotrading SRL, în baza unor documente şi declaraţii false.

Anchetatorii susţin că Mihai Stan i-a determinat, în perioada 2010-2012, pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale ‘să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pentru partea de finanţare de 90 la sută din fonduri europene), precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută’.

De asemenea, Mihai Stan a folosit, în raport cu băncile CEC Bank, BRD, OTP Bank, Piraeus Bank, Eximbank şi Garanti Bank, înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile), precum şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate), ‘în scopul producerii de consecinţe juridice cu ocazia negocierii, încheierii şi executării unor contracte de creditare cu unităţi bancare din România’. Suma solicitată acestor bănci se ridică la câteva milioane de euro.

În plus, el a obţinut ilicit credite în baza unor acte falsificate de finanţare pentru proiecte de achiziţii utilaje – încărcătoare frontale şi excavatoare – de la Ministerul Economiei.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi-a exprimat îngrijorarea faţă de modul în care a fost prezentată opiniei publice evoluţia anchetei efectuate de DIICOT privind fraudele bancare.

În prima parte a lunii decembrie, procurorii DIICOT au efectuat 48 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi judeţele Satu Mare (nord-vest), Ilfov şi Vâlcea (sud), acţiunea vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 58 de persoane, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălarea banilor.

Potrivit DIICOT, sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din Bucureşti, învinuiţii au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, şi anume, prin obţinerea în mod ilegal de credite de la două unităţi bancare pentru 35 de societăţi comerciale controlate de membrii grupului infracţional organizat.

Valoarea totală a prejudiciului cauzat este de aproximativ 85 milioane de euro.

Astfel, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au emis ordonanţe de reţinere pe numele a 20 de persoane în dosarul fraudelor bancare, printre acestea aflându-se oamenii de afaceri Marius Locic şi Ioan Creştin, trei directori de bănci, doi notari şi doi evaluatori. În acelaşi dosar, 21 de persoane au primit interdicţia de a părăsi ţara sau localitatea.

Volksbank a anunţat, într-un comunicat, că a sesizat autorităţile, încă din mai 2010, în cazul unor dosare de credit în care s-au utilizat documente falsificate însă expunerea totală pe client şi firmele afiliate este de circa 8 milioane de euro, mult sub cele 85 de milioane anunţate de DIICOT.

‘Creditele beneficiază de garanţii imobiliare. În acest caz, după identificarea fraudei, pe lângă sesizarea autorităţilor, Volksbank România a demarat procedurile de executare silită. Creditele au fost de asemenea provizionate corespunzător, dat fiind ca acest caz datează din 2010’, se menţionează în comunicat.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, consideră că, în dosarul bancherilor, cei implicaţi trebuie să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie şi ar trebuie trataţi ca atare, până la momentul la care se vor pronunţa instanţele de judecată.

„Au fost făcute afirmaţii surprinzătoare cu caracter de certitudine la adresa unor reprezentanţi ai comunităţii bancare, în absenţa deciziei instanţei, motiv pentru care ARB a făcut apel la tratarea subiectului având la bază prezumţia de nevinovăţie”, a declarat, recent, Gheţea.

Acesta a reamintit că primele semnale privind existenţa unor situaţii de potenţială fraudă în bănci comerciale au fost date chiar din interiorul comunităţii bancare.

„Trebuie menţionat că ancheta este în derulare, factorii implicaţi beneficiind de această prezumţie de nevinovăţie. Semnalele de depistare a potenţialelor fraude au fost lansate din interiorul comunităţii bancare. Reprezentanţii băncilor au furnizat informaţiile necesare soluţionării anchetei. Comunitatea bancară menţine transparenţa şi sprijinul necondiţionat pentru finalizarea anchetei, fiind direct interesată în clarificarea cât mai rapidă a acestui caz, ce nu reprezintă în sine o dimensiune care să îngrijoreze clienţii băncilor. Este de dorit ca astfel de situaţii să fie tratate cu mai multă responsabilitate şi corectitudine în momentul mediatizării”, a subliniat preşedintele ARB.

Te-ar mai putea interesa și
BEI și FEI vor oferi sprijin României pentru consolidarea investițiilor făcute prin intermediul Facilității pentru Recuperare şi Rezilienţă
BEI și FEI vor oferi sprijin României pentru consolidarea investițiilor făcute prin intermediul Facilității pentru ...
Noua investiţie pentru îmbunătăţirea finanţării afacerilor, acţiunilor climatice şi a investiţiilor digitale în România, în cadrul Facilităţii UE de Redresare şi Rezilienţă, va fi......
Patru state din Uniunea Europeană vor să construiască în Marea Nordului centrale eoliene care crească de zece ori capacitatea eoliană offshore a blocului comunitar
Patru state din Uniunea Europeană vor să construiască în Marea Nordului centrale eoliene care crească de zece ori capacitatea ...
Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Danemarca s-au angajat să construiască o capacitate de energie eoliană de cel puţin ...
Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 40% în primele patru luni din an
Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 40% în primele patru luni din an
Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu aproape 40% în primele patru luni ale acestui an, indică datele preliminare ...
Compania germană Uniper va continua să importe gaze naturale din Rusia încă un deceniu
Compania germană Uniper va continua să importe gaze naturale din Rusia încă un deceniu
Grupul german Uniper SE intenţionează să menţină importurile de gaze naturale din Rusia încă un deceniu, chiar dacă ...