„Vă asigur de toată responsabilitatea Romgaz în calitate de producător de gaze şi dăm asigurări că avem tot interesul să menţinem gazele naturale în conducte, astfel încât să le putem valorifica. Nu avem nici cel mai mic interes să eliberăm în atmosferă, aşa cum se afirmă de foarte multe ori, din păcate! Dăm dovadă de seriozitate maximă prin modul în care am reuşit să ne organizăm de la intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2024/1787 privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic”, a precizat directorul general al companiei.
Acesta a menţionat că Romgaz este cel mai mare producător de gaze naturale din ţară.
„La ora actuală suntem cel mai mare producător de gaze din ţară. Operăm 131 de structuri la nivelul ţării, 133 de agregate de comprimare, alocate şi răspândite geografic pe aproximativ 40 de amplasamente diferite. De asemenea, operăm aproape 3.000 de sonde de producţie gaze şi aproximativ 55 de staţii de uscare gaze, respectiv aproape 3.200 km de conducte de adopţiune şi conducte colectoare de gaze”, a subliniat Răzvan Popescu.
El a precizat că Romgaz şi-a dezvoltat structurile interne de verificare şi control.
„La nivel intern am reuşit să ne organizăm astfel încât să fim capabili să dezvoltăm structuri interne prin care inspectăm infrastructura de gaze. Am început să ne dotăm cu echipamente specifice pentru monitorizare, detectare, cuantificare. De asemenea, am făcut toate raportările atât pe partea de obligaţii legislative, cât şi pe parte de parteneriate”, a arătat directorul general.
Acesta a admis că sunt în continuare „provocări” pentru companie privind reducerea efectivă a emisiilor de gaze în atmosferă.
„În continuare, avem provocări inclusiv legate de reducerea efectivă a emisiilor din operaţiunile pe care le desfăşurăm, respectiv din tehnologiile cu care operăm. Pentru acest lucru avem nevoie şi de înţelegere din partea tuturor părţilor interesate, deoarece vorbim de o infrastructură dezvoltată pe parcursul a 40-45 de ani. Putem lua în considerare şi decadele anterioare. Toată această infrastructură a fost gândită şi proiectată după anumite standarde la vremea respectivă. Pentru a o pune în acord cu cerinţele Regulamentului UE, vom fi obligaţi să o facem etapizat, din motive economice, sociale, de fezabilitate. Cu toată bunăvoinţa noastră, la ora actuală, este aproape imposibil să ne conformăm până la 5 februarie 2026 să nu mai evacuăm operaţional emisii, respectiv tehnologic”, a precizat şeful Romgaz.
Potrivit acestuia, Romgaz susţine toate demersurile pentru reducerea emisiilor de gaz metan.
O masă rotundă este organizată, marţi, la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, în cadrul I-MER, un proiect european condus de Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE şi finanţat de Iniţiativa Europeană pentru Climă (EUKI).
Acesta sprijină România şi Cehia în aplicarea eficientă a noului Regulament al UE privind metanul, prin consolidarea capacităţii instituţionale, promovarea dialogului între guvern, mediul de afaceri şi societatea civilă şi promovarea soluţiilor practice pentru reducerea metanului în sectorul energetic.
Proiectul face parte din Iniţiativa Europeană pentru Climă (EUKI), a Ministerului Federal German pentru Mediu, Acţiune Climatică, Conservarea Naturii şi Siguranţă Nucleară (BMUKN).
Conform proiectului I-MER, în 2023, România era responsabilă pentru 20% din emisiile de metan din sectorul energetic ale UE, în baza datelor Agenţiei Europene de Mediu. De asemenea, România era responsabilă de 85% din metanul provenit din minele de cărbune abandonate din UE.
Specialiştii din cadrul I-MER susţin că România este deja în întârziere cu aplicarea prevederilor Regulamentului UE 2024/1787 privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic. Astfel, „în lipsa desemnării oficiale a autorităţii competente şi a unui sistem clar de sancţiuni şi monitorizare, există riscul ca implementarea să rămână fragmentată”.