Deficitul e aproape de 3% după doar patru luni. Ținta stabilită cu CE a devenit imposibil de atins, dar e mai bine decât anul trecut

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totuși, față de anul trecut, bugetul pare să stea mai bine, întrucât deficitul de 2,98% este mai mic decât cei  3,24% din aprilie anul trecut. Veniturile totale au atins aproape 200 de miliarde de lei în primele patru luni, în timp ce cheltuielile s-au apropiat de 256 de miliarde de lei. În primele trei luni, veniturile au fost de doar 142 de miliarde, iar cheltuielile de 187 de miliarde de lei. Deci, în termeni absoluți, deficitul a rămas practic constant. Se remarcă, totuși, creșterea veniturilor în aprilie, când încasările statului au crescut ci 58 de miliarde de lei.

Vine reforma fiscală: Pensii și salarii înghețate, investiții mai mici, creșteri de taxe, dar și prelungirea PNRR. Bani europeni pentru armament și locuințe sociale

Orice variantă se va alege, viitorul executiv va avea o sarcină foarte dificilă în demersul de a stabiliza economia. În ciuda revenirii dobânzilor și a cursului de schimb în parametrii normali, pe fondul rezultatului alegerilor, economia este măcinată de mari probleme, în principal din cauza deficitului bugetar mare. Așa cum a și declarat Nicușor Dan, primul obiectiv al noului Guvern va fi aducerea deficitului în nivelul discutat cu Comisia Europană, adică 7%, de la 9,3% cât a fost în 2024.

Un moment extrem de important va fi pe 4 iunie, când CE va face evaluarea anuală și când, teoretic, ar fi elemente pentru suspendarea fondurilor europene, din cauza aceluiași deficit. Conform unor surse politice, însă, la Uniunea Europeană, pentru România fac lobby atât PES (partidul socialiștilor europeni) cât și PPE (partidul popular european), fiind șanse foarte mari să scăpăm de sancțiune. Nu însă fără a lua măsuri dure.

„Pe 4 iunie când Comisia face evaluarea anuală sperăm că nu va suspenda fondurile. Facem lobby în acest sens. Cel mai probabil, CE va spune că trebuie să luăm măsuri fiscale, să reducem investițiile și să înghețăm pensiile și salariile din 2026”, declară o sursă politică apropiată situației.

Pe de altă parte, România încearcă să obțină prelungirea PNRR. „Se face lobby de către PES și PPE pentru prelungirea PNRR cu un an și jumătate. Propunerile sunt pentru proiectele care au un grad mai mare de finalizare, adică 20 – 50% „, susține o altă sursă.

Începând cu 2026, fondurile europene venite prin politica de coeziune vor fi direcționate cu precădere către următoarele domenii: armament, locuințe sociale, decarbonizare și apă.

Partea liberală a viitorului Guvern va avea ca priorități, susțin sursele citate, reaorganizarea administrativ teritorială, aplicarea referendumului prin care românii au votat reducerea numărului de parlamentari la doar 300 și modificarea legislației privind alegerea primarilor, în sensul revenirii la două tururi de scrutin.

Conform surselor noastre, rămâne pe masă posibilitatea de majorare a taxelor și impozitelor. Totuși, deși fusese inițial agreată inclusiv în discuțiile cu CE, majorarea TVA, dată ca aproape sigură înainte de alegeri, nu va mai avea loc, în condițiile în care președintele ales, Nicușor Dan, a spus explicit că nu se va umbla la TVA pe mandatul său. Se discută, totuși, creșterea impozitului pe dividend până la 16%, de la 10% cât este în prezent, dar și majorarea taxelor pe proprietăți și introducerea contribuției pentru ssănătate pe câștigurile din dobânzi.