Anunțul pe care îl aștepta Guvernul, după intrarea în recesiune tehnică. Fitch ne ține în lumea bună, scăpăm iar de junk

Agenția Fitch, prima dintre cele trei mari agenții de rating din lume care anunță rezultatele evaluării și, în general, cea mai „blândă” dintre acestea, confirmă rating BBB al României, cu perspectivă negativă. Rămânem, altfel spus, în categoria țărilor solvabile. Anunțul vine la doar câteva ore după ce INS a arătat că România se află în recesiune tehnică, iar analiștii au apreciat că după scăderile din ultimele două trimestre ale anului trecut urmează un prim trimestru din 2026 cu rezultate și mai slabe.

„Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și guvernarea sunt peste cele ale statelor comparabile din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, de creșterea datoriei publice, de polarizarea politică și de datoria externă netă destul de ridicată.”, anunță agenția.

Conform sursei citate, perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii rapide a raportului datorie publică/PIB. Guvernul format în vara anului 2025 a început să implementeze măsuri semnificative de consolidare fiscală, care vor duce la o consolidare fiscală semnificativă în 2026, deși bugetul pe 2026 nu a fost încă adoptat. Riscurile semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu persistă, în opinia noastră, din cauza creșterii slabe, a dificultăților de implementare, a oboselii fiscale și a tensiunilor din cadrul coaliției guvernamentale formate din patru partide.

Economia României a scăzut, în termeni reali, în al patrulea trimestru din 2024, cu 1,9% faţă de trimestrul al treilea din 2024, conform datelor INS comunicate azi, vineri 13 februarie 2026. PIB a scăzut în T3 din 2025 cu 0,2% în termeni reali – faţă de trimestrul precedent şi în creştere cu 1,5% faţă de trimestrul 3 din 2024, conform datelor INS. Datele confirmă că România este în recesiune tehnică, după două contracţii consecutive ale PIB, în termeni reali, față de perioadele imediat anterioare. Ce au spus premierul Bolojan, oamenii de afaceri şi analiştii despre o posibilă recesiune în România, puteţi citi mai jos, în acest articol.

Citește și: Recesiune în România – E oficial! Al doilea trimestru consecutiv de contracţie economică. Scădere de 1,9% pentru PIB în T4 din 2025 (date oficiale INS)h

Cum motivează Fitch Ratings păstrarea României în lumea bună și care sunt punctele slabe. Bolojan și inflația, evidențiați

Redăm mai jos, sinteza argumentelor care au stat la baza deciziei Fitch Ratings, precum și elementele de îngrijorare:

•  Implementarea rapidă a măsurilor de consolidare de către noul guvern Bolojan, inclusiv creșterea TVA-ului din august 2025, a plasat deficitul bugetar pe o tendință descendentă de la niveluri record. Pe baza datelor preliminare privind numerarul (deficit de 7,7% din PIB), estimăm că deficitul bugetar ESA a fost aproape de 8% din PIB anul trecut. Implementarea pe întregul an a măsurilor din 2025 și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026.

• Cu toate acestea, există incertitudine cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și ulterior, inclusiv din cauza schimbării planificate a prim-ministrului în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028. Deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Biggest” (Better Biggest, BBB) pe parcursul orizontului de prognoză.
• Datoria publică în creștere: Datoria publică brută a crescut rapid în ultimii doi ani. Estimăm că aceasta a fost de aproape 59% din PIB la sfârșitul anului 2025, peste mediana actuală „BBB” de 56%. Previziunea noastră este că raportul datorie/PIB va crește la 63% în 2027 și, fără măsuri suplimentare, va continua să crească.

• Creștere slabă: Creșterea PIB-ului a rămas sub 1% în 2025, deoarece consolidarea fiscală substanțială și cererea externă slabă constrâng performanța economică a României. Previzăm că creșterea PIB-ului va rămâne sub potențialul său de 2% până în 2027, având în vedere așteptările noastre de înăsprire fiscală suplimentară, care evidențiază compromisurile dificile ale politicilor. Consumul gospodăriilor va scădea în acest an din cauza scăderii prelungite a veniturilor reale disponibile. Cu toate acestea, investițiile vor crește puternic, datorită stimulului anticiclic al fondurilor UE, consolidat de componenta crescută de granturi din Planul de redresare și reziliență (RRP).

• Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune pentru România, exacerbată de impactul inflaționist temporar al creșterii cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice. Inflația a fost peste ținta de 2,5% +/-1 punct punctual stabilită de Banca Națională a României timp de cinci ani, iar inflația medie pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este dublă față de mediana actuală „BBB”.
• Riscuri politice mai mici: Incertitudinea politică s-a diminuat considerabil de la alegerea președintelui Nicușor Dan în mai și de la formarea unui guvern cvadripartit, pro-occidental, cu o majoritate confortabilă în iulie 2025, ceea ce a facilitat adoptarea unor pachete de consolidare fiscală. Cu toate acestea, tensiunile vizibile din cadrul coaliției, inclusiv cele legate de negocierile bugetare din 2026, costul politic al consolidării fiscale și polarizarea internă ridicată ar putea pune sub semnul întrebării adoptarea unor măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului fiscal mare.
• Dezechilibre externe semnificative: Deficitul de cont curent (CAD) a fost aproape de 8% din PIB în 2025, comparativ cu 6,7% în 2023 și semnificativ peste mediana actuală „BBB” de 1%. Previzăm că CAD se va reduce la mai puțin de 7% din PIB în 2026, în principal din cauza scăderii cererii de importuri din consumul public și privat. Previzăm că datoria externă netă va crește treptat de la 21% din PIB în 2024, semnificativ peste 3% proiectat pentru mediana „BBB”.

• Finanțare externă semnificativă: Fonduri UE substanțiale sprijină accesul României la finanțare externă pentru a acoperi deficitele sale gemene mari, ceea ce evidențiază beneficiile apartenenței la UE. Dincolo de fondurile de coeziune, creșterea granturilor RRP în ultimul an al programului și, cel mai recent, accesul la împrumuturi Acțiune de Securitate pentru Europa (16,7 miliarde EUR), inclusiv prefinanțare de 2,5 miliarde EUR, în condiții favorabile, vor contribui la atenuarea oarecumă a presiunilor asupra costurilor de finanțare și la atenuarea riscurilor de finanțare externă pe termen scurt.

• Îmbunătățirea condițiilor de finanțare: Având în vedere fluxurile semnificative de capital din UE preconizate în 2026, se așteaptă ca nevoile de finanțare ale României pe piața externă să scadă. Cu toate acestea, România rămâne expusă schimbărilor în percepția pieței globale. Costurile de împrumut au scăzut de la ultima noastră evaluare a ratingului din august 2025, reflectând evoluțiile interne și apetitul rezistent al investitorilor pentru activele piețelor emergente. Ne așteptăm ca plățile dobânzilor guvernamentale la venituri să crească spre mediana „BBB” până în 2027.

• ESG – Guvernanță: România are un scor de relevanță ESG de „5[+]” pentru Stabilitatea Politică și Drepturi și pentru Statul de Drept, Calitatea Instituțională și de Reglementare și Controlul Corupției. Aceste scoruri reflectă ponderea mare pe care Indicatorii de Guvernanță ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în Modelul nostru Suveran de Rating (SRM) propriu. România are un clasament WBGI moderat, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat de drepturi de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat de corupție.