Apa Nova: Concentraţia de clor rezidual nu a depăşit valoarea de 0,4 mg/l, încadrându-se în limitele prevăzute de legislaţie

„Conform legislaţiei în vigoare, concentraţia clorului rezidual liber în apa potabilă din reţeaua de distribuţie trebuie să se încadreze între 0,1 – 0,5 mg/litru. Ceea ce înseamnă că în apa potabilă trebuie să se regăsească clor între aceste valori. Prezenţa clorului în apa potabilă este deci o necesitate şi o garanţie că apa este conformă din punct de vedere microbiologic. În plus, o certitudine pentru consum în siguranţă a acesteia. În alte state, spre exemplu, normele impun concentraţii mult mai mari de clor tocmai pentru a certifica această siguranţă (de exemplu SUA). În mod uzual, operatorii de apă menţin un nivel al dezinfectantului (clor rezidual în formă liberă) la valori de până la 0,5 mg. Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, clorul, care este prezent în apa potabilă, se poate încadra în limite între 0,2 mg/l şi până la 1 mg/l, utilizarea clorului fiind cea mai sigură şi frecventă metodă pentru tratarea apei (eliminarea de viruşi şi bacterii). Rezultatele monitorizării calităţii apei în Bucureşti în acest moment arată că concentraţia de clor rezidual în formă liberă nu a depăşit valoarea de 0,4 mg/l şi nu a fost nici mai mică de 0,1 mg/l”, se arată într-un comunicat transmis joi AGERPRES de Apa Nova.

Operatorul menţionează că, în urma topirii bruşte a depunerilor de gheaţă şi zăpadă, a crescut concentraţia de amoniu din râul Argeş şi că a fost majorată doza de clor în procesul de tratare, fără a depăşi limita maximă admisă.

„Ca urmare a topirii bruşte a depunerilor de gheaţă şi zăpadă, a crescut concentraţia de amoniu din râul Argeş, acesta fiind una dintre cele două surse de apă brută folosită de către Apa Nova în procesul de producţie a apei potabile pentru Capitală. Administraţia Naţională Apele Române nu a făcut nicio informare cu privire la o poluare cu amoniu pe râul Argeş. Din preocuparea continuă a producătorului şi operatorului de apă potabilă pentru municipiului Bucureşti pentru calitatea serviciilor oferite, acesta a acţionat conform Bunei Practici Industriale pentru situaţii specifice, prin creşterea dozei de clor în procesul de tratare în limita necesară, fără a depăşi limita maximă admisă. Efectul creşterii dozei de clor a condus la apariţia disconfortului organoleptic (gust şi miros) în câteva puncte din sectoarele 5 şi 6. Chiar dacă aceste măsuri au fost luate pentru a asigura furnizarea în condiţii de calitate şi siguranţă a apei potabile, operatorul îşi cere scuze consumatorilor săi care au resimţit acest disconfort”, precizează sursa citată.