Apocalipsa demografică a României. Ce se întâmplă cu populaţia României – cele mai recente date INS pentru 2026

Adaugă-ne ca sursă preferată

POPULAŢIA ROMÂNIEI – Ultimul an cu spor natural pozitiv (anual) al populaţiei a fost 1991. Din 1992 şi până în prezent, România a înregistrat, în fiecare an, doar valori negative. În perioada 2020-2025 a fost înregistrat un declin accelerat, fără excepţii lunare, conform datelor sintetizate de ECONOMICA.NET.

În ultimii 34 de ani, România a parcurs un declin al sporului natural al populației continuu, fără niciun an de redresare.

Cel mai mare declin a avut loc în perioada 2020-2021 (perioada de vârf a pandemiei COVID-19). După acest interval a avut loc o uşoară temperare a declinului, dar fără o redresare consistentă şi fără vreo revenire pe teritoriu pozitiv.

Tendința generală indică o scădere demografică continuă şi accentuată.

Sumar articol

Avertismentul specialiştilor – Nu există soluţie la criza demografică a României

Care este populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2026

Evoluţia sporului demografic

Proiecţii pentru 2080

Cine mai poate munci în România? Populaţia ocupată civilă a scăzut cu un milion de persoane între 2008 şi 2024 – date INS

Care era populaţia rezidentă a României la 1 ianuarie 2026 – Date 2026 comunicate de INS la data de 28 august 2026

Conform statisticii oficiale, soldul migraţiei internaţionale în anul 2025 a fost pozitiv, numărul imigranţilor depăşind numărul emigranţilor cu 102.200 de persoane. Astfel, România a continuat să fie o ţară de imigrare, scrie Agerpres.

Cu toate acestea, soldul migraţiei internaţionale, în creştere faţă de anii precedenţi, nu a reuşit să compenseze sporul natural negativ, de 104.100 de persoane.

În cursul anului 2025, bărbaţii au fost majoritari atât în rândul emigranţilor (57,9%), cât şi în rândul imigranţilor (58,6%).

Potrivit INS, la 1 ianuarie 2026, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9,792 milioane de persoane, în creştere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2025.

Populaţia feminină la 1 ianuarie 2026 a fost de 9,744 milioane de persoane, în scădere cu 0,1% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Datele INS arată că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populaţiei vârstnice, de 65 de ani şi peste, continuându-şi trendul de creştere de la 20,3% în 2025 la 20,5% la 1 ianuarie 2026.

În acelaşi timp, ponderea populaţiei de 0-14 ani în totalul populaţiei a scăzut de la 15,4% la 1 ianuarie 2025 la 15,1% la 1 ianuarie 2026.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2025, la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2026.

Raportul de dependenţă demografică a scăzut uşor, de la 55,6 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, la 1 ianuarie 2025, la 55,2 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, la 1 ianuarie 2026.

INS precizează că populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor, cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită în România pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

Datele privind populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2026 sunt provizorii şi urmează să fie revizuite în luna decembrie 2026. Pe perioada conflictului din Ucraina, în estimarea populaţiei rezidente a României sunt incluşi şi cetăţenii ucraineni care beneficiază de protecţie temporară.

Avertismentul specialiştilor – Nu există soluţie la criza demografică a României

Nu există o soluţie la declinul demografic al României, de 80.000 – 100.000 de persoane anual, în condiţiile în care numărul de născuţi este de 150.000, iar cel al deceselor de un sfert de milion, a afirmat, joi, demograful Vasile Gheţău, în cadrul unui eveniment de specialitate desfăşurat în luna iulie din 2026.

„Nu văd soluţii la declinul demografic al României. Nu are de unde veni. Pentru că avem o scădere naturală anuală între 80.000 şi 100.000 de locuitori, provenind dintr-un număr de decese de aproape un sfert de milion, stabil în timp, şi care nu are cum să scadă… Deci, dacă mortalitatea nu poate scădea, numărul de născuţi este, în ultimii ani, în jur de 150.000, fără semne de redresare. Cu alte cuvinte, vom avea, în continuare, o scădere naturală de aproape 100.000, ceva pe sub. Nu ştim ce s-a întâmplat cu migraţia externă netă”, a declarat Vasile Gheţău, în cadrul evenimentului „Populaţia în cifre, viitorul în perspectivă – Ziua Mondială a Populaţiei şi 167 de ani de statistică oficială în România”.

La rândul său, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a spus că, pe termen mediu, nu ne putem gândi decât, cel mult, la stabilizarea sporului natural negativ.

De asemenea, profesorul Dumitru Sandu susţine că nu există o soluţie miracol pentru reducerea declinului demografic şi a dat exemple de ţări precum Portugalia sau Spania care au revenit din declinul demografic.

„Soluţie, miracol, nu există pentru reducerea declinului demografic, dar vreau să adaug un dar. România nu e unică pe harta Europei. Am avut Portugalia, am avut Spania, am avut Irlanda, care au revenit din declinul demografic. Simplu, soluţia pentru revenirea din declinul demografic este o soluţie cu parametri multipli, care implică, între altele, eu ştiu, iarăşi, ştiu ca orice sociolog, da, oamenii vin în ţară şi pleacă din nou că e prea multă corupţie şi nu le place. Ca atare, avem nevoie, mi-am şi notat pe hârtie: unu, folosirea fondurilor europene pentru readucerea în ţară a oamenilor, cu locuri de muncă şi aşa mai departe. Doi, avem nevoie de statistică mai detaliată. În clipa de faţă, datele pe care le avem la dispoziţie pentru a judeca procesul îi pun împreună pe imigranţii veniţi din Asia, de nu ştiu unde, plus românii care se întorc în ţară. Nu, am nevoie să ştiu câţi sunt români, cetăţeni români, câţi sunt cetăţeni din Afganistan şi aşa mai departe. Bun. Am nevoie de reformă profundă în domeniul justiţiei. Foarte mulţi oameni nu se întorc în ţară pentru că le e teamă de viitorul copiilor. Nu aduci copiii într-o ţară care este bolnavă”, a declarat profesorul Dumitru Sandu.

În ceea ce priveşte posibilitatea de a reţine şi integra imigranţii în România, sociologul Gelu Duminică a atras atenţia că există probleme chiar şi cu minorităţile prezente de mai mult timp.

„Noi avem probleme cu minorităţile istorice, darămite cu new minorities, cum sunt ele numite în literatura de specialitate, minorităţile noi. De asta cred că e nevoie să reaşezăm sistemul şi vă dau doar un exemplu. Studierea limbii române ca a doua limbă. Avem o mare problemă. Adică copilul care vorbeşte acasă, habar n-am, singaleză, intră în grădiniţa română şi trebuie să vorbească română la nivelul copilului nativ. Pentru că noi nu avem un sistem care să-l ajute pe copilul ăla să achiziţioneze comunicarea în limba ţării unde se stabileşte. Vă dau doar un exemplu. Şi o rezistenţă la schimbarea de sistem fantastică, iar politicianul român nu gândeşte şi aşa mai departe. Ca informaţie de background, vă spun că undeva în anul 2009 administraţia prezidenţială a acelor vremuri a făcut un raport privind riscurile demografice şi sociale. Cei trei, adică profesorul Gheţău, profesorul Sandu şi subsemnatul, am făcut parte din acea comisie. Multe lucruri pe care noi le spuneam atunci că o să se întâmple s-au întâmplat. Acţiunile privind ceea ce noi spuneam că ar trebui să se facă în 2009 se lasă încă aşteptate”, a declarat Gelu Duminică.

El a precizat că, dacă s-ar fi luat măsuri în zona de pregătire în 2010 sau în 2011, acum am fi avut rezultate, pentru că, pentru a avea rezultate într-o politică demografică, este nevoie de timp.

34 de ani de declin demografic. Cele mai recente date de la INS despre sporul natural al populației României arată că prăbuşirea continuă – date INS

Populaţia României îşi continuă declinul demografic ce durează deja de peste 34 de ani. Populaţia României a înregistrat, în luna iunie din 2026, un spor negativ (-7.247 persoane), numărul deceselor înregistrate fiind de 1,6 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Tendința generală indică o scădere demografică continuă şi accentuată.

Spor negativ (-7.247 persoane) în iunie 2026, numărul deceselor înregistrate fiind de 1,6 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii oficiale, în luna iunie din 2026, s-au înregistrat certificatele de naştere pentru 11.792 copii, în creştere cu 1.348 (+12,9%) faţă de luna mai 2026.

Numărul certificatelor de deces înregistrate în luna iunie a fost de 19.039 (10.032 pentru persoane de sex masculin şi 9.007 pentru persoane de sex feminin), mai mult cu 214 decese faţă de luna mai 2026, ceea ce reprezintă o creştere de 1,1% (+3,1% persoane de sex masculin şi -0,9% persoane de sex feminin). Numărul de certificate de deces înregistrat pentru copiii cu vârsta de sub un an în luna iunie a fost de 39, în scădere cu 12 faţă de luna mai 2026, scrie Agerpres.

În luna iunie, 41,4% (7.873 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, 28,3% (5.384 decese) la persoanele de 70-79 ani şi 15,6%, reprezentând 2.962 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (50 decese), 5-19 ani (63 decese) şi 20-29 ani (71 decese).

Statistica oficială mai arată că în luna iunie la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 8.777 căsătorii. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 2.374 în luna iunie a anului acesta.

În acelaşi timp, numărul certificatelor de naştere pentru născuţi-vii înregistrat în luna iunie 2026 a fost mai mic cu 950 (-7,5%) comparativ cu aceeaşi lună din anul 2025.

Numărul certificatelor de deces înregistrat în luna iunie 2026 a crescut cu 293 (+1,6%) faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar cel pentru copiii cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 21 mai mic în luna iunie 2026 decât aceeaşi lună din 2025.

Sporul natural a fost negativ atât în luna iunie 2026 (-7.247 persoane) cât şi în luna iunie 2025 (6.004 persoane).

Potrivit INS, în luna iunie 2026, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 9.644 persoane (5.010 persoane de sex masculin şi 4.634 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 9.395 persoane (5.022 persoane de sex masculin şi 4.373 persoane de sex feminin). Faţă de aceeaşi lună din anul 2025, numărul deceselor înregistrate a crescut cu +4,7% în mediul urban (+7,5% în cazul persoanelor de sex masculin şi +1,9% în cazul persoanelor de sex feminin) şi a scăzut cu -1,5% în mediul rural (+0,1% în cazul persoanelor de sex masculin şi -3,3% în cazul persoanelor de sex feminin).

Cine mai poate munci în România? Populaţia ocupată civilă a scăzut cu un milion de persoane între 2008 şi 2024 – date INS

Populaţia ocupată civilă a României s-a diminuat cu un milion de persoane în perioada 2008-2024, de la 8,7 milioane la 7,7 milioane, în timp ce numărul salariaţilor a crescut de la 5,2 milioane la 5,8 milioane, potrivit unei analize Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele care exercită în mod obişnuit o ocupaţie aducătoare de venit, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte tipuri de plăţi, scrie Agerpres.

Populaţia ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare şi persoanele asimilate acestora – personalul MApN, MAI şi SRI -, deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice şi obşteşti.

Analiza arată că, după aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 2008-2024, populaţia ocupată civilă a României s-a diminuat cu un milion de persoane, de la 8,7 milioane în 2008 la 7,7 milioane în 2024.

În acelaşi interval, numărul salariaţilor a crescut de la 5,2 milioane la 5,8 milioane. Categoriile care s-au diminuat procentual cel mai mult au fost lucrătorii familiali neremuneraţi, cu 72% mai puţini în 2024 decât în 2008, şi lucrătorii pe cont propriu, cu 31% mai puţini.

Ponderea populaţiei civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas aproape constantă, de la 16,6% în 2008 la 16,5% în 2024, în timp ce ponderea populaţiei ocupate în mediul privat a crescut de la 79,9% la 81,8%.

În ceea ce priveşte rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, aceasta a înregistrat o uşoară creştere, de la 62,5% în 2008 la 63,4% în 2024. În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută faţă de medie: 57,8% în 2008 şi 58,3% în 2024.

Analiza evidenţiază şi variaţii semnificative între judeţe în ceea ce priveşte ratele de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă. Cele mai ridicate valori se înregistrează în judeţele Cluj (78%), Timiş (77%) şi Sibiu (74%), iar cele mai scăzute în Giurgiu (40%), Botoşani (41%) şi Călăraşi (41%).

În Bucureşti, numărul persoanelor ocupate, de 1,3 milioane, este mai mare decât cel al populaţiei rezidente în vârstă de muncă, situaţie explicată prin faptul că în Capitală lucrează un număr semnificativ de rezidenţi din judeţele limitrofe.

„Aceste date subliniază nevoia unor politici publice care să susţină accesul echitabil la muncă, reducerea disparităţilor regionale şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru toţi lucrătorii”, se arată în material.

Analiza a fost realizată pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică – Tempo Online.

Proiecţii pentru 2080

Conform celor mai recente proiecții realizate de INS, numărul populație rezidente ar urma să ajungă la 15.633.200 persoane în anul 2080, în scădere cu 3.410.000 mii persoane (-17,9%) fată de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025).

Ponderea populației tinere (sub 15 ani) și adulte (15 – 64 ani) ar urma să scadă, ajungând la 13,7%, respectiv 60,4% în anul 2080, iar ponderea populației vârstnice (65 ani și peste) să crească la 25,9%. Raportul de dependență demografică ar urma să ajungă la 65,5%, iar indicele de îmbătrânire demografică la 188,8%.

Câţi români mai rămân până în 2100? Cu cât scade populaţia României în următorii 75 de ani – estimări Eurostat