Aproape jumătate din populaţia ţării consideră internetul inutil – INS

Studiul remarcă faptul că peste jumătate dintre gospodării nu au internet acasă din cauza lipsei îndemânării, iar mai mult de două din cinci gospodării (45,6%) consideră internetul ca fiind insuficient de interesant şi util pentru a fi conectaţi acasă.

Costul prea mare al echipamentelor a fost invocat de 13% dintre cei intervievaţi (14,2% în rural şi 11,3% în urban).

Totuşi, trendul este descrescător, astfel că numărul locuinţelor care au acces la internet a crescut în acest an cu 3,3 puncte procentuale, la 75,7%, din care 61,8% fiind în mediul urban.

„Interesul manifestat pentru conectarea la internet este influenţat însă de posibilităţile oferite în plan teritorial de furnizorii acestui serviciu şi de disponibilitatea financiară pe care fiecare gospodărie o are. Transpunerea acestora în decizia de conectare la reţeaua de internet poate explica decalajele mari întâlnite între mediul urban şi cel rural”, spune INS.

Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au folosit vreodată internetul a fost de 82,3%, cu 3,5 puncte procentuale mai mult faţă de 2018, numărul acestora ajungând la aproximativ 12,1 milioane de persoane. 

Pe regiuni de dezvoltare nu se remarcă diferenţe prea mari, ponderea acestora situându-se între 70% şi 80% din numărul total de gospodării din fiecare regiune, astfel: Bucureşti-Ilfov (84,6%), Vest (81,9%) şi Nord-Vest (79,6%). Ponderile cele mai mici s-au înregistrat în regiunile Nord-Est 70,6%), Sud-Muntenia (70,9%) şi Sud-Est (71,2%).   

Proporţia bărbaţilor care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puţin mai mare decât cea a femeilor: 83,6% faţă de 81,1% , diferenţa fiind de 2,5 puncte procentuale, în creştere faţă de anul anterior când se înregistra o diferenţă de 1,8 puncte procentuale.

Ponderile persoanelor care utilizează internetul descresc odată cu înaintarea în vârstă

Ponderea persoanelor care utilizează internetul din grupa de vârstă 16-34 ani a fost de 95,9% în timp ce pentru grupa de vârstă cuprinsă între 55 şi 74 ani este de 59,9%.

Studiul a mai arătat că în ultimele trei luni, internetul a fost accesat zilnic de peste 9 din 10 elevi şi studenţi (94,2%) iar la polul opus aflându-se aproape 1 din 2 pensionari (45,0%).

Ponderea persoanelor cu vârste între 16-74 ani, care au accesat internetul în ultimele 3 luni din alte locuri decât acasă sau la serviciu cu ajutorul dispozitivelor mobile a fost de 94,7%.

Proporţia persoanelor în vârstă de 16-74 ani care au accesat internetul printr-un dispozitiv mobil din alte locuri decât acasă sau la serviciu, în ultimele 3 luni, a fost în favoarea persoanelor din mediu rural de 95,6% faţă de 94,0% în mediul urban.

Citeşte şi: Peste jumătate dintre conexiunile din România la Internet mobil sunt 4G – Raport ANCOM

Utilizatorii care folosesc dispozitive mobile pentru accesarea internetului din mediul rural au avut un uṣor avans faţă de cei din mediul urban la telefoane mobile sau smartphone (98% faţă de 97,9%). Situaţia se schimbă în cazul în care se accesează internetul cu ajutorul laptop-ului, ponderea persoanelor fiind mai mare în mediul urban cu 18,0 puncte procentuale faṭă de mediul rural (45,5%), respectiv 27,5%).

Scopul pentru care românii accesează internetul

Una dintre cele mai frecvente activități online în ultimele trei luni, în anul 2019, a fost participarea la rețelele sociale (81,7%), efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (66,9%), corespondenţa prin e-mail (58,5%), dar ṣi utilizarea mesageriei instant (51,3%).

De asemenea, de un interes ridicat se bucură utilizarea internetului pentru: citirea online a site-urilor de ṣtiri/ziarelor/revistelor de ṣtiri (54,9%), găsirea de informaṭii de bunuri sau servicii (45,4%), pentru a asculta muzică ṣi căutarea informaṭiilor despre sănătate (42,4% fiecare).

Un interes deosebit îl manifestă elevii ṣi studenṭii în accesarea internetului pentru participarea la reţele de socializare (89,8%) ṣi pentru efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet (80,0%).

Studiul INS privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării pentru anul 2019 a fost organizată ca o anchetă anuală, pe un eşantion de 10.188 locuinţe.