Arafat: O parte dintre medicii din unităţile de primiri urgenţe, afectată de „burnout”

Conform ședului DSU, la nivelul instituției există statistici cu privire la rata de „burnout” în rândul medicilor de urgenţă, dar că nu poate preciza care ar fi procentele, iar situaţia este mai bună decât s-ar fi aşteptat.

„Ultimele studii au arătat un grad de «burnout» la un procent din personal. Nu am procentele în capul meu, dar să ştiţi că situaţia a fost mult mai bună decât ne-am aşteptat ca ea să fie când au fost făcute studiile respective. Studiile trebuie repetate, trebuie luate în dinamică”, a declarat Raed Arafat.

Șeful DSU a precizat că măsura prin care poate fi redus sau eliminat acest sindrom este „să ai personalul adecvat (n.r. – ca număr), să reduci presiunea asupra oamenilor (n.r. – angajaţilor din UPU)”.

Întrebat dacă sistemul de urgenţă din România ar putea face faţă unei crize majore, cum ar fi un cutremur, şeful DSU a amintit că a existat o astfel de criză, pandemia de coronavirus.

„Am făcut faţă unei pandemii, cu colegii noştri. Unităţile de primiri urgenţe au fost unele dintre liniile de front de lucru şi care au ţinut spatele spitalelor, mai ales când secţiile de terapie intensivă s-au umplut. Şi au devenit o a doua secţie de terapie intensivă în spital. Deci, modul în care au lucrat unităţile de primiri urgenţă în timpul pandemiei a demonstrat că sistemul, ca mod de gândire, ca mod de lucru integrat, este un mod corect”, a spus Raed Arafat.

Prezent la inaugurarea noii secţii UPU a spitalului din Alba Iulia, șeful DSU a explicat că „trebuie să se înţeleagă că nu am inaugurat un fast-food medical. Aici nu este vorba despre o unitate unde intri, ai pretenţii să fie făcut totul în cinci minute şi să ieşi de acolo cum te duci să cumperi un sandviş de la un fast-food. Şi acolo aştepţi, şi aici aştepţi, pentru că sunt motive de aşteptare”.

Oficialul a explicat și care sunt prioritățile medicilor de la UPU. „Priorităţile nu sunt primul venit primul servit. Priorităţile sunt după gravitatea şi potenţialul de agravare a cazului. În al doilea rând, când eşti preluat în interior şi consultat, este vorba de analize, de investigaţii, care durează. Ai nevoie de un computer tomograf, poate că trebuie să aştepţi, dacă nu este ceva foarte urgent, poate o jumătate de oră. Ai nevoie de o radiografie, la fel. Ţi se recoltează sânge, ai nevoie de rezultatele analizelor. Poate e nevoie de consult de specialitate. Astea sunt motive pentru care pacientul aşteaptă, dar asta nu înseamnă că pacientul nu este băgat în seamă, nu este luat în considerare şi nu este supravegheat”, a explicat Raed Arafat.