ARB: Aproape 80% din cazurile de spălare de bani au în spate acţiuni de evaziune fiscală

„Principala infracţiune generatoare de bani murdari rămâne evaziunea fiscală, care a fost identificată în 79% din cazurile în care au fost relevate indicii temeinice privind săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, iar domeniile predilecte sunt comerţul exterior şi interior, sectorul imobiliar, servicii, investiţii, financiar şi cel bancar”, a spus Dănescu, la un seminar privind criminalitatea financiară şi informatică.

Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor a adăugat că instituţiile de credit reprezintă principalele entităţi raportoare către Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

Dănescu a mai arătat că în prezent se caută soluţii pentru ca băncile să poată obţină un feed-back în cazul raportărilor trimise către ONPCSB.

La rândul său, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a arătat că banca centrală are şi o preocupare indirectă legată de infracţionalitatea financiar-bancară, privind reputaţia sistemului, care reprezintă o valoare esenţială, mai ales în perioade dificile, precum cea actuală.

„Nevoia de a reconstrui încrederea între clienţi şi bănci, între bănci are ca un pilon esenţial şi acest element, al certitudinii evitării oricărei zone infracţionale, al certitudinii evitării oricărei tangenţe a unei activităţi infracţionale”, a spus Olteanu.

Oficialul BNR a identificat şi o repsonsabilitate mai generală în ceea ce priveşte participarea tuturor instituţiilor şi persoanelor la procesul de curăţare a societăţii, de creştere a nivelului de transparenţă, şi de creştere a nivelului de onestitate în activităţile economice.

„Fie că este vorba despre relaţiile dintre privat şi public, fie că e vorba despre relaţiile dintre actori privaţi. În toate aceste împrejurări gradul de onestitate al activităţilor şi al tranzacţiilor trebuie să crească, gradul de transparenţă şi utilizare a transparenţei fiind esenţiale”, a adăugat Olteanu.

Viceguvernatorul BNR crede că adâncirea crizei a fost cauzată şi de neîncrederea în sistemul financair-bancar, care s-a compromis cel puţin la nivelul conflictului de interese.

„Sistemul financiar global, mai ales după performanţele negative din perioada care a dus la apariţia crizei şi din primii ani ai crizeri, vorbesc nu atât de România, ci mai mult centrele financiare internaţionale, nu a dat impresia unei zone curate din punct de vedere infracţional, mai ales în zonele de conflict de interese, care din fericire în România sunt incriminate şi reglementate, atât în codul penal şi mai nou în codul civil. (…) Nu s-a acţionat suficient de repede încât măsuri, acţiuni, în care clienţii să fie înşelaţi, manipulaţi de bancherul lor să fie evitate. În bună măsură, şi genul acesta de acţiuni, fie că era vorba de credite ipotecare, fie că era vorba de piaţa derivatelor au dus la agravarea premiselor crizei”, a adăugat Olteanu.

El a ţinut să precizeze că aceste dimensiuni s-au regăsit în special pe pieţele sofisticate, iar în opinia sa nu au fost o caracteristică a pieţei româneşti.