Arhitect: Capitala nu va avea un nou plan de urbanism general într-un orizont previzibil

Arhitectul a vorbit despre principalele probleme şi piedici care împiedică o dezvoltare coerentă a Bucureştiului.

„Până la urmă nu există o planificare la nivel general foarte clară şi care să nu mai fie la îndemâna politicului, pentru că aşa-i normal. Dacă îţi faci nişte planuri de dezvoltare, ca să fie eficient trebuie să dureze 30-40 de ani sau chiar mai mult”, a afirmat Pătraşcu.

Arhitectul a spus că Bucureştiul se dezvoltă în anumite zone şi în anumite proiecte corect, dar mai puţin corect în zone imobiliare de la periferie, unde se construieşte excesiv.

În opinia lui Pătraşcu, zona Prelungirea Ghencea este una care nu s-a dezvoltat corect şi există şi o explicaţie pentru acest lucru.

„Unele parcele de la perifieria Bucureştiului, sau în centru, sunt de tip rural care nu s-au mai schimbat. Nu poţi să construieşti ansambluri rezidenţiale mari pe proprietăţi care au fost comasate din parcele rurale, nedând o coeerenţă pe toată zona respectivă. Acest lucru numai autoritatea o poate să o facă şi nu există legislaţie şi nu se înţelege acest fenomen. Dacă luăm legislaţia din multe ţări europene, în momentul în care se face o dezvoltare, statul intervine facilitând o comasare a parcelelor, reguli mult mai clare”, a explicat Pătraşcu.

Potrivit arhitectului, în România există un regim al proprităţii excesiv de protejat, de aceea este foarte greu de realizat proiecte de anvergură.

„Construirea unei clădiri cu zece etaje pe parcele pe care nu au existat reparcelări este o prostie, dar legea permite. După Revoluţie noi am aruncat totul la coş şi ne-am apucat să construim fiecare cum a vrut”, a afirmat arhitectul.

Fostul arhitect-şef al Capitalei consideră că, până când nu va exista un decident politic important care să înţeleagă fenomentul dezvoltării urbane, Bucureştiul va suferi la acest capitol.

„Primăria Capitalei este plină de bune intenţii, dar de la bune intenţii până la realizare este un drum lung”, a afirmat Pătraşcu.

Arhitectul deplânge faptul că în ultimii ani nu au mai fost aleşi în funcţii importante urbanişti.

„După 1990, când mai aveam nişte urbanişti arhitecţi sau ingineri de dezvoltare care ocupau funcţii publice înalte politice, nu mai există niciunul. Politica aceasta de dezvoltare nu este decisă se urbanişti. Pentru un partid politic este mai important numărul de voturi. Dacă unii votează pentru lucruri care sunt de fapt inepţii nu contează, pentru că există un număr de voturi. Sunt prea puţin băgaţi în seamă specialiştii din domeniu”, a mai spus arhitectul.