Armenia mizează pe energia fotovoltaică pentru a-şi reduce dependenţa de Rusia

În prezent, această fostă republică sovietică îşi asigură trei sferturi din necesităţile energetice din importuri, în principal din Rusia, chiar dacă potrivit autorităţilor beneficiază, în medie, de 1.720 de kilowaţi oră de energie solară pe metru pătrat, respectiv cu 70% mai mult decât media europeană.

Erevanul speră să îşi diversifice sursele de energie ‘pentru a-şi asigura securitatea şi independenţa energetică’, a explicat vice-ministrul armean al Energiei, Hayk Harutiunian.

Acesta a precizat că Executivul şi-a fixat o ‘foaie de drum energetică’ al cărei obiectiv este ca, peste patru ani, aproximativ 8% din consumul de energie să fie acoperit de energiile regenerabile. Harutiunian estimează că potenţialul de producţie de energie solară al Armeniei este de 3.000 de megawaţi, adică echivalentul a mai mult de două reactoare nucleare de ultimă generaţie.

Un consorţiu de investitori ar urma să înceapă în curând lucrările de construcţie la un parc de panouri fotovoltaice cu o capacitate de 55 de megawaţi. Printre investitori se numără şi Banca Mondială, care va contribui cu peste 50 milioane de euro la iniţiativele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Alte trei mici parcuri fotovoltaice cu o capacitate de un megawat fiecare au fost date deja în folosinţă şi alte şapte asemenea unităţi sunt preconizate a fi terminate în 2018. În plus, începând din 2018, sediul Guvernului ar urma să fie alimentat în întregime cu energie electrică provenită de la instalaţiile fotovoltaice, urmând ca ulterior să fie incluse ş alte clădiri oficiale.

O dovadă a interesului sectorului privat pentru energia fotovoltaică este că grupul Tashir, care în 2015 a răscumpărat compania locală de electricitate de la grupul rus Inter-RAO, a investit 425.000 de euro pentru a construi o centrală solară la Tsaghkadzor, o staţiune turistică montană.

Guvernul de la Erevan şi-a fixat ca obiectiv reducerea cu peste o treime a ponderii ocupate de gazul natural în consumul de energie, între 2010 şi 2020. În prezent, Armenia îşi acoperă aproximativ 80% din necesităţile de gaze naturale prin importuri din Rusia, care furnizează de asemenea totalitatea combustibilului pentru singura centrală nucleară din Armenia, cea de la Metsamor. Această veche centrală produce o treime din energia electrică consumată de Armenia, iar durata sa de funcţionare a fost prelungită până în 2026, când apariţia altor surse de energie ar urma să permită închiderea centralei nucleare.

‘Va trebui închisă într-o zi şi trebuie să fim pregătiţi pentru acest lucru. De aceea, în ultimii ani, Armenia şi-a înmulţit eforturile pentru a dezvolta surse de energie alternativă’, a explicat vice-ministrul armean al Energiei, Hayk Harutiunian.

Influenţa Rusiei în sectorul energetic este unul dintre motivele pentru care, în 2013, Armenia a preferat să se alăture Uniunii economice euroasiatice în loc să semneze un acord economic cu Uniunea Europeană.

‘Sursele alternative de energie nu vor putea înlocui sursele tradiţionale, dar pot ajuta la reducerea dependenţei energetice a Armeniei faţă de Rusia şi, în consecinţă, să slăbească mijloacele de presiune politică ale Kremlinului asupra Erevanului’, a apreciat analistul Alexander Avanessov.