Artmark Historical Estate scoate la licitaţie trei case negustoreşti, pe care ar putea obţine aproape zece mil. euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Situată la kilometrul 0 al Bucureștiului, în vecinătatea străzilor Lipscani și Calea Moșilor, în fosta suburbie Biserica Răzvan, prima casă, ridicată în 1891, a aparținut negustorului Gheorghe Petrescu (Ghiță).

Clădirea cu subsol, parter și etaj, are 1.040 mp de teren, 30 de camere, 12 băi și a fost proiectată în stilul specific perioadei, eclectic cu pronunțate tușe neoclasice.

Destinația mixtă este tipică zonei și se inspiră din modelul Hanului lui Manuc (deschis în anul 1808): funcție comercială la parter, depozitare în cele două subsoluri (care însumează aproximativ 1000 mp) și rezidențială la etajul 1 și mansardă. La etaj se păstrează și azi sala generoasă de bal, cu o suprafață de aproximativ 100 mp.

Artmark estimează va ar putea obține circa 3,5 milioane de euro din vânzare.

A doua proprietate scoasă la vânzare e casa lui Nicolae Dinischiotu din Cartierul Evreiesc. Imobilul are trei laturi stradale cu spații comerciale la parter, una pe B-dul I.C. Brătianu, a doua pe strada Sfânta Vineri și a treia pe strada Elias Jacques.

Casa dispune de 60 de camere, 24 de băi, o curte interioară de 60 mp și un teren cu suprafață de 239 mp pe latura dinspre B-dul I.C. Brătianu. Imobilul este parte din ansamblul de arhitectură ”Strada Elias Jacques”, înscris pe Lista monumentelor istorice 2010 – Municipiul București. A fost consolidat și renovat parțial între anii 1990-1992, lucrări care s-au făcut cu păstrarea arhitecturii originale.

Prețul ce ar putea fi obținut e de 4,5 milioane de euro.

În fine, casa negustorului Ghiță S. Popescu, are 10 camere, trei băi și un teren de 256 mp. Construită în anul 1913 de către negustorul bucureștean Ghiță Popescu, casa din Speranței numărul 32 închide între zidurile sale farmecul uneia dintre străzile centrale și cochete ale Capitalei. De altfel, pe această stradă s-a aflat prima locuință a lui Mihai Eminescu, după sosirea sa în București, în 1877. Ioan Slavici precizează că era o odaie spațioasă cu antreu larg, într-o veche casă cu cerdac din secolul al XVIII-lea.

Suma maximă estimată a fi obținută e de circa 1,8 milioane de euro.